Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Criza energiei împinge producători industriali europeni să se gândească la relocare peste graniţe. Germania riscă dezindustrializarea

Criza energiei împinge producători industriali europeni să se gândească la relocare peste graniţe. Germania riscă dezindustrializarea

VW ameninţă că îşi ia jucăriile şi pleacă acolo unde gazele sunt mai ief­tine, ceea ce sună a şantajul obiş­nuit în situaţii dificile din partea unui angajator mare cu influenţe politice puternice, doar că de data aceasta pare să fie vorba de ceva mai serios. Semnale asemănătoare au dat şi alte companii din industrie. În Germania se vorbeşte chiar şi de o dezindustria­lizare produsă de criza de energie.
Volkswagen, cel mai mare con­struc­tor auto european, şi-ar putea reloca producţia din Europa de Est din cauza crizei gazelor, scrie Bloomberg. Compania analizează modalităţi de contracarare a unei pe­nurii de gaze, printre care posibile miş­cări de reloca­re în jurul reţelei sale de facilităţi globale, semnalând modul în care criza energiei provoca­tă de invadarea Ucrainei de către Rusia ameninţă să dea peste cap peisajul industrial al Europei, scrie Bloomberg.
Compania deţine uzine impor­tan­te în Germania, Cehia şi Slovacia, printre ţările cu cea mai ridicată dependenţă de gazele ruseşti, cât şi unităţi în Europa de Sud care-şi obţin energia din alte părţi.
„Politicienii trebuie să restrângă explozia în prezent necontrolată a pre­ţurilor gazelor şi electricităţii“, a declarat Thomas Steg, director pe relaţii externe al companiei. „În caz contrar, companiile mici şi mijlocii cu consum mare de energie în special vor avea probleme majore şi vor fi nevoite să-şi reducă sau suspende producţia“.
În Germania, un sondaj recent arată că 90% din companii consideră scumpirea energiei drept un pericol existenţial sau o problemă majoră. A­proape una din cinci companii cau­tă să-şi mute producţia peste graniţe.
Yasmin Fahimi, preşedinte al Confederaţiei Sindicatelor Germane (DGB), a arătat că dacă guvernul nu ia măsuri urgente, Germania s-ar pu­tea confrunta cu un proces de dezin­dustrializare, notează Der Spiegel.
Peter Adrian, preşedinte al Aso­ciaţiei Camerelor Germane ale Co­mer­ţului şi Industriei (DIHK), s-a de­clarat şi mai pesimist de-atât. Ger­mania, a avertizat acesta, are în faţă mai mulţi ani de criză economică.
Există temeri de asemenea că cri­za energiei ar putea însemna sfâr­şitul modelului economic dependent de exporturi al celei mai mari econo­mii europene, potrivit Deutsche Welle.
Multe industrii exportatoare ma­jore din Germania se întreabă cum vor putea supravieţui fără energia relativ ieftină pe care s-au bazat atât de multă vreme.
Anumite sectoare din industria germană sunt în mod deosebit mari consumatoare de energie. Sectorul chimic este cel mai important. Majoritatea, dacă nu toate sectoarele mari consumatoare de energie stau la baza exporturilor germane.
Întreaga Europă riscă să-şi vadă producătorii relocându-se peste graniţe, conform oilprice.com.
În timp ce unele companii îşi reduc sau suspendă producţia, altele se gândesc să se mute în locaţii mai ieftine, cum ar fi SUA. ArcelorMittal a anunţat la începutul anului că intenţionează să-şi extindă operaţiunile din Texas, descriind statul american drept „o regiune care oferă energie foarte competitivă“.

zf.ro

Noutați dupa tema