Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

După Brexit, Marea Britanie s-ar putea alătura unui nou club al ţărilor europene

După Brexit, Marea Britanie s-ar putea alătura unui nou club al ţărilor europene

Marea Britanie se gândeşte dacă să participe la un nou club po­litic al ţărilor europene luna viitoare, relatează BBC. De asemenea, a fost invitată de Franţa să iasă din izolare şi să participe la discuţiile din UE pentru găsirea unei ieşiri din criza energetică.
Prima reuniune a „Comunităţii Politice Europene“ urmează să aibă loc în Praga la începutul lunii octom­brie. Downing Street vrea să vadă mai multe detalii privitoare la summit înainte ca premierul britanic Liz Truss să se angajeze să participe.
Comunitatea este o idee iniţiată şi promovată de preşedintele francez Emmanuel Macron, aceasta urmând să constituie „un spaţiu nou“ pentru cooperare.
Macron a sugerat că grupul ar pu­tea discuta probleme legate de securitate, energie şi transport, cât şi de circulaţia persoanelor, în special a tinerilor.
Intenţia generală este de a crea un forum care merge dincolo de cele 27 de state membre ale UE. Idei si­mi­lare au mai fost propuse, însă aceasta este prima iniţiativă majoră în acest sens de la ieşirea Marii Britanii din UE.
Oficialii britanici doresc asigurări că reuniunea nu va fi dominată exce­siv de ţări sau instituţii UE. Marea Britanie ar dori să vadă şi alţi „ju­cători importanţi“ din afara UE participând.
Toate cele 27 de state membre ale UE vor fi invitate, ca şi Marea Britanie, Ucraina, Norvegia, Elveţia şi Turcia. Şase ţări din Balcanii de Vest ar putea fi de asemenea invitate, împreună cu Islanda, Liechtenstein, Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.
Însă, înainte de a răspunde invi­taţiei, se pare că Marea Britanie vrea de asemenea să se consulte cu gu­vernul Ucrainei, cât şi cu Nato.
Reuniunea inaugurală a comu­nită­ţii este programată pentru 6 oc­tom­brie în Praga. O agendă prelimi­na­ră sugerează că discuţiile se vor concentra asupra invaziei Ucrainei, economiei şi crizei energetice din Europa.
Marea Britanie a fost de asemenea invitată la începutul lunii septembrie, tot de Franţa, să participe la discuţii privitoare la elaborarea unui plan european comun de ieşire din criza energetică.
Însă deşi participarea britanicilor la un astfel de plan ar avea logică economică, Liz Truss ar putea găsi cooperarea dificilă politic în cadrul unor părţi ale partidului său conservator.
Revenind la noua „comunitate politică“, există puţine detalii referitoare la felul în care aceasta ar arăta pe termen mai lung. Criticii, din interiorul UE, o consideră un proiect „vag“ condus de francezi. Există de asemenea suspiciuni că Franţa ar dori să creeze o „parcare“ pentru ţările care aspiră la statutul de membru al UE.
Atragerea Marii Britanii în discuţiile privitoare la problemele cheie cu care se confruntă continentul este în prezent un obiectiv major, potrivit unor diplomaţi UE. Există speranţe că perspectivele economice sumbre şi criza energetică ar putea-o aduce pe Liz Truss la masa discuţiilor.
Totuşi, există temeri că noul premier va refuza oferta într-un final, în parte pentru a evita un conflict cu unii eurosceptici conservatori.

zf.ro

Noutați dupa tema