Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

China se vrea noul FMI. Pun chinezii noi capcane ale datoriilor în lupta pentru influenţă la nivel mondial?

China se vrea noul FMI. Pun chinezii noi capcane ale datoriilor în lupta pentru influenţă la nivel mondial?

China a acordat „credite de urgenţă“ cu condiţii secrete de zeci de miliarde de dolari unor ţări cu risc de a aluneca în crize financiare în ultimii ani, Beijingul devenind un rival formidabil al FMI-ului condus de Occident, scrie Financial Times.
Trei dintre cele mai mari bene­ficiare ale creditării de urgenţă chi­ne­zeşti sunt Pakistan, Sri Lanka şi Argen­tina, care au primit împreună 32,83 miliarde dolari din 2017, relevă datele AidData, un laborator de cer­cetare de la universitatea americană William & Mary. Printre alte ţări care au primit astfel de ajutor se numără Kenya, Venezuela, Ecuador, Angola, Laos, Belarus, Egipt, Mongolia şi Ucraina.
„Beijingul a încercat să menţină aceste ţări pe linia de plutire acor­dându-le credite de urgenţă fără a le cere să-şi reinstaureze disciplina politicii economice,“ arată Bradley Parks, director executiv al AidData.
În plus, spre deosebire de FMI, care anunţă detaliile liniilor sale de credit şi programelor de restructu­ra­re a datoriilor ţările debitoare, China operează în mare măsură în secret.
„Nu este vorba despre un anumit credit sau o anumită ţară. Chinezii vor să aibă putere asupra guvernelor ţărilor care deţin materii prime, sau pieţe însemnate, sau porturi strate­gice, sau unde există acces la căi de transport maritim,“ arată Sean Cairncross, fost CEO al Millennium Challenge Corporation. „Este o mo­da­litate de a restrânge opţiunile stra­tegice pentru SUA şi Vest din punctul de vedere al accesului şi influenţei la nivel mondial“.
Analiştii spun că în majoritatea cazurilor, obiectivul creditării de ur­gen­ţă este evitarea defaulturilor lega­te de creditele de infrastructură acor­date în cadrul iniţiativei noului drum al mătăsii (BRI).
Bailouturile reprezintă o reorien­tare dinspre uriaşele credite de in­fra­structură oferite de China în decurs de aproape un deceniu ca parte a BRI. Potrivit Nikkei, China şi-a înce­tinit creditarea în cadrul BRI în urma triplării creditelor cu probleme.
Pandemia, urmată de majorarea dobânzilor şi scumpirea dramatică a alimentelor şi energiei în urma inva­dă­rii Ucrainei de către Rusia au a­fectat puternic economiile emergen­te, iar China s-ar putea confrunta cu noi credite problematice.
Beijingul este de multă vreme acu­zat de practicarea diplomaţiei capcanei datoriilor pentru a-şi creşte influenţa politică.
Cu privire la creditele de urgenţă acordate ţărilor cu risc ridicat, co­men­tatorii spun că acestea riscă să exacerbeze problemele ţărilor res­pec­tive, notează Financial Times.
Potrivit lui Gabriel Sterne, fost economist FMI, actuala criză financiară din Sri Lanka demonstrează că susţinerea Beijingului nu este câteodată suficientă.

zf.ro

Noutați dupa tema