Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Polonia, ţara cărbunelui, se îndreaptă spre o iarnă a nemulţumirii

Polonia, ţara cărbunelui, se îndreaptă spre o iarnă a nemulţumirii

Polonia, o ţară bogată în cărbune şi încă dependentă de acest com­bustibil considerat murdar, se în­dreaptă spre o iarnă a nemulţumirii din cauza problemelor cu energia, scrie Deutsche Welle.
După ce a interzis importurile de cărbune rusesc în aprilie, Polonia, cel mai mare producător de cărbune din Europa, suferă acum o penurie.
Pe măsură ce preţurile cresc, gu­vernul de la Varşovia se străduieşte să găsească soluţii de urgenţă care ar putea accelera eliminarea treptată a acestui combustibil poluant din mi­xul energetic. Nu este uşor şi pentru că indus­tria minieră poloneză este u­na cu tra­diţie, cu rol social important.
Polonia arde 10 milioane de tone de cărbune pe an pentru a încălzi gos­podăriile - 87% din totalul cărbu­ne­lui consumat în locuinţele din UE în 2019, potrivit think tankului independent Forum Energii din Varşovia. Aproximativ jumătate din canti­tate este extrasă din minele polone­ze, în timp ce Rusia furniza aproxi­mativ 40%, sau 3,9 milioane de tone pe an. Dar Polonia a interzis impor­tu­rile de cărbune rusesc în aprilie, iar acum ţara se străduieşte să găsească noi surse.
„Au folosit cărbune rusesc pen­tru că era mai ieftin. Cărbunele din minele poloneze este foarte scump pentru că este îngropat foarte adânc“, a explicat pentru DW Piotr Siergiej, purtător de cuvânt al gru­pului de mediu Polish Smog Alert.
Cărbunele rusesc este folosit şi de termocentralele din partea de est a Poloniei, unde nu poate fi pur şi simplu schimbat cu cărbunele polo­nez. Cărbunele rusesc este de calitate superioară şi conţine mai puţin sulf, a precizat Aleksandra Gawlikowska-Fyk de la Forum Energii.
O parte a problemei este că Polonia, în cele din urmă şi fără tra­gere de inimă, a fost de acord să eli­mine treptat cărbunele pentru a înde­plini obiectivele UE privind emisiile de carbon.
În noiembrie 2021, Polonia a aderat la Conferinţa COP26 pentru climă de la Glasgow, angajându-se astfel să renunţe la cărbune şi să nu mai construiască sau să investească în dezvoltarea acestei industrii. Cu preţurile de peste 2.000 de zloţi (420 EUR) pe tonă, plus costurile de transport şi distribuţie, este de aşteptat ca mulţi utilizatori polonezi să cadă în sărăcie energetică la iarnă, ceea ce înseamnă că nu îşi vor mai putea plăti facturile la încălzire. Sub risc sunt cei cu cele mai mici venituri. Guvernul intenţionează să acorde utilizatorilor finali o subvenţie în numerar unică şi a ordonat companiilor de cărbune de stat Weglokoks şi PGE Paliw să cofinanţeze achiziţiile de cărbune pentru ca acesta să fie mai ieftin pentru cei mai săraci. Dar experţii cred că doar atât nu este suficient şi că s-ar putea ca „aurul negru“ să nu ajungă acolo unde este cel mai necesar. Barbara şi Witold Walesa – un cuplu de pensionari care locuieşte în micul oraş Deblin, la 100 de kilometri sud de Varşovia – au trecut recent la gaze naturale ca principală sursă de combustibil pentru încălzire. Ei folosesc cărbunele doar ca rezervă suplimentară. „Ne costă până la aproximativ 2.500 de zloţi, de aproximativ patru ori mai mult decât anul trecut“, a spus Barbara.
„Noi, probabil, ne vom descurca, dar alţii nu vor avea cu ce să se încălzească atunci când se va răci afară“. În zilele noastre, Polonia are cele mai scăzute rezerve de cărbune de la al Doilea Război Mondial încoace. Stocurile – care au crescut la un nivel maxim de 8 milioane de tone în timpul pandemiei – aproape s-au înjumătăţit la 4,4 milioane de tone în august, potrivit datelor Agenţiei de Dezvoltare Industrială din Polonia. Cei mai mari producători ai ţării, inclusiv Polish Mining Group (PGG), şi-au vândut rezervele şi nu au stocuri adecvate de cărbune pentru a acoperi consumul când acesta va ajunge la punctul de vârf în această iarnă. Acum, companiile încearcă să-şi renegocieze contractele pe termen lung cu grupurile de utilităţi ale ţării. „Termocentralele poloneze au început deja să reducă producţia, ceea ce a contribuit la o scădere a exporturilor de energie electrică. În iulie, pentru prima dată după multe luni, Polonia a fost importator net de energie electrică“, a declarat Bartlomiej Derski de la publicaţia de energie Wysokie Napiecie.

Zf.ro

Noutați dupa tema