Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Efectele penuriilor de gaze, petrol şi cărbune: lemnul a redevenit important pentru siguranţa energetică

Efectele penuriilor de gaze, petrol şi cărbune: lemnul a redevenit important pentru siguranţa energetică

Ungaria a rămas fără petrol rusesc. Benzinăriile, cele care încă mai au acces a carburanţi, au limitat cantităţile care pot fi cumpărate de şoferi chiar şi la preţurile plafonate de guvern. Din cauza crizei energetice cauzate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile UE, guvernul maghiar urmează să impună o interdicţie de export asupra companiilor din ener­gie, inclusiv a celor care comerciali­zează lemnul de foc.
Dar cea mai primitivă materie primă pentru producerea energiei a ajuns în prima linie de luptă cu criza şi în Polonia, unde guvernul le-a re­co­mandat cetăţenilor să înceapă să adune resturi de lemn.
În Germania se vorbeşte chiar de o penurie de peleţi din rumeguş pentru sobe şi centrale. În Ungaria, guvernul va controla exportul de lemn, care este de o importanţă stra­tegică pentru securitatea aprovizio­nării cu energie, a declarat ministrul agriculturii Istvan Nagy, citat de Hungary Today.
Într-o declaraţie transmisă agen­ţiei de ştiri a statului MTI, ministrul a subliniat că războiul prelungit dintre Rusia şi Ucraina şi sancţiunile impu­se de Bruxelles au dus la o criză energetică în Europa.
Bruxelles-ul a recunoscut că exis­tă o penurie de gaze şi că ar putea chiar impune restricţii ale consumu­lui de gaze statelor membre.
O stare de urgenţă energetică este, de asemenea, în vigoare în Ungaria şi sunt necesare măsuri ex­traordinare pentru a asigura o apro­vizionare cu energie pentru familiile maghiare.
Pe lângă constituirea de rezerve de gaze şi creşterea producţiei pro­prii, guvernul ia şi măsuri de urgenţă pen­tru a controla, reglementa şi, dacă este necesar, interzice exportul de lemn de foc în străinătate pentru a asigura aprovizionarea cu combus­tibil produs pe plan local“, a adăugat István Nagy.
Conform noului decret, organi­za­ţiile şi persoanele care exportă lemn de foc sunt obligate să notifice Oficiul Naţional pentru Siguranţa Lanţului Alimentar (NÉBIH) des­pre toate tranzacţiile planificate cu străinătatea, care va informa la rân­dul său Ministerul Agriculturii.
În cazul în care este necesară a­pro­vi­zio­narea populaţiei şi autorită­ţilor publi­ce maghiare cu lemn pe care notificatorul intenţionează să-l vândă în străinătate, guvernul îşi va exercita dreptul de cumpărare în te­me­iul unui nou decret şi va achiziţio­na lemnul pentru uz casnic prin admi­nistratorul forestier desemnat de stat.
Ministrul a reamintit că lemnul, ca sursă de energie regenerabilă din agricultura durabilă, joacă un rol important în furnizarea energiei termice necesare familiilor maghiare. Producţia anuală netă de cherestea din pădurile autohtone este de aproximativ 6,5 milioane de metri cubi, ceea ce este mai puţin decât masa lemnoasă dată de creşterea naturală anuală a pădurilor, astfel încât ţara poate conta pe material lemnos disponibil în mod durabil pe termen lung.

zf.ro

Noutați dupa tema