Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Inflaţia din America se apropie de vârf, dar ce va urma după?

Inflaţia din America se apropie de vârf, dar ce va urma după?

Inflaţia extrem de ridicată din SUA se apropie probabil de un vârf în condiţiile încetinirii creşterii economiei mondiale şi declinului abrupt al preţurilor materiilor prime. Acum, centrul atenţiei se mută pe cât de rapid sau cât de departe se va retrage aceasta, scrie Bloomberg.
Bun venit în runda a doua a bă­tăliei scenariilor contrare privind costul de trai. „Vom asista la un de­clin al inflaţiei, dar până la ce nivel?“, se întreba recent Jeffrey Rosenberg, de la BlackRock.
În prima rundă de anul trecut, tabăra ce susţine caracterul tranzi­toriu al inflaţiei a fost învinsă, după ce inflaţia a continuat să crească în forţă. Acum, aceasta pariază pe un declin substanţial al presiunilor inflaţioniste în lipsa unui impact negativ prea mare asupra economiei sau pieţei muncii.
De cealaltă parte, unii dintre aceiaşi analişti care au tras semnalul de alarmă privitor la creşterea preţu­rilor anul trecut avertizează că prima tabără s-ar putea dovedi a fi din nou prea optimistă. Aceştia avertizează că inflaţia s-ar putea menţine şi că ar putea fi necesare un declin economic şi pierderi însemnate de locuri de muncă pentru ca aceasta să fie îm­pinsă dramatic în jos.
Raportul din această săptămână privitor la inflaţia pe iulie ar putea include elemente care susţin ambele tabere. Indicatorul preţurilor de consum a avansat probabil cu 8,7% faţă de iulie 2021, în scădere de la o creştere pe patru decenii de 9,1% în iunie, în mare parte graţie scăderii preţurilor benzinei. Dar după exclu­derea costurilor legate de alimente şi energie, inflaţia anuală este văzută ca accelerând la 6,1% de la 5,9%.
Un factor imprevizibil major în perspectivele legate de inflaţie: pre­ţu­rile energiei, care rămân sub influ­enţa geopoliticului.
Iată unele dintre forţele care trag inflaţia în direcţii diferite în lunile următoare.
În parte ca reacţie la cererea mon­dială mai modestă, preţurile unei game largi de materii prime sunt în scădere. Un factor care contribuie la diminuarea presiunilor, o deten­sio­nare uşoară a lanţurilor de apro­vizionare.
Chiriile în creştere dramatică au jucat un rol major în creşterea preţu­rilor de consum în 2022 şi vor avea probabil în continuare o influenţă semnificativă o anumită perioadă. Însă creşterile se temperează, iar acest lucru ar trebui să se reflecte la nivelul indicelui anul viitor.
Salariile în creştere reprezintă probabil cel mai important motiv pentru care inflaţia va persista mai mult decât se aşteaptă optimiştii. Cos­turile cu forţa de muncă consti­tuie de departe cele mai mari cheltu­ieli pentru multe companii.
Cu piaţa locurilor de muncă încă restrânsă, companiile sunt forţate să plătească mai mult pentru a obţine talentele de care au nevoie. Pentru a-şi menţine profiturile, firmele sunt mai apoi nevoite să treacă mai departe costurile mai mari către consumatori.
În acelaşi timp, presiunile inflaţioniste se generalizează. Deşi iniţial creşterea inflaţiei era limitată la câteva sectoare, acum acestea se extinde în economie.
În bătălia scenariilor privind inflaţia, există o diferenţă majoră între cele două runde. Powell şi colegii săi nu mai văd inflaţia coborând de una singură şi luptă împotriva ei, majorând dobânzile pentru a încetini economia şi a readuce creşterile preţurile la ţinta de 2%.

zf.ro

Noutați dupa tema