Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Economia germană a evitat poate declinul în T2, dar perspectivele sunt în continuare sumbre

Economia germană a evitat poate declinul în T2, dar perspectivele sunt în continuare sumbre

Producţia industrială a Germaniei a înregistrat un avans supriză în iunie, cea mai mare economie europeană stabilizându-se după şocul iniţial al războiului din Ucraina, relatează Reuters.
Producţia a urcat cu 0,4% în ter­meni ajustaţi sezonier şi calendaristic faţă de mai, toate trei categoriile majore de producători consemnând creşteri. Producţia de energie a rămas neschimbată faţă de mai, în timp ce sectorul construcţiilor a înregistrat un declin de 0,8%.
Cifrele cresc şansele ca economia germană să fi scăpat de declin în tri­mestrul al doilea, după ce a raportat o estimare preliminară de creştere zero recent. Şi totuşi, acestea nu schimbă în mod fundamental per­s­pectivele pentru următoarele luni, care vor fi dominate de un deficit acut de gaze naturale şi preţuri extrem de ridicate la electricitate.
Companiile germane au reacţio­nat la penuria de gaze recurgând la motorină şi cărbune, însă accesibili­tatea acestor combustibili alternativi este erodată de vremea extremă.
Un alt semn bun pentru econo­mia germană este legat de exporturi, acestea urcând cu 4,5% în iunie până la un nivel record, însă economiştii avertizează că mare parte din această creştere s-a datorat scumpirilor dramatice.
Exporturile au crescut pentru a treia lună consecutiv, depăşind esti­mările ce indicau un avans de 1%, şi împingând excedentul comercial ajus­tat sezonier al Germaniei la 6,4 mili­arde de euro în iunie, cu mult peste estimările de 2,7 miliarde de euro.
„Cifrele trebuie privite cu pre­cau­ţie“, arată Thomas Gitzel de la VP Bank, adăugând că „atunci când se face ajustarea la preţuri, nu mai rămâne mare lucru din creşterea exporturilor“.
Asociaţia Camerelor Germane ale Industriei şi Comerţului (DIHK) a avertizat că industria dependentă de exporturi a Germaniei are în faţă un semestru al doilea dificil.
„Perturbările de la nivelul lanţu­ri­lor de aprovizionare şi costurile ridicate legate de energie, materii prime şi inputuri importate afectează în continuare producţia“, a indicat Carolin Herweg, expert la DIHK.
„De asemenea, încetinirea creş­terii economiilor unor parteneri im­por­tanţi la export, cum ar fi SUA, China sau zona euro, erodează cere­rea de produse «Made in Germany»“.
PIB-ul Germaniei a stagnat în al doilea trimestru, potrivit datelor preliminare.
Costul mai ridicat al importurilor de petrol şi gaze au rezultat într-o deteriorare masivă a balanţei comerciale a Germaniei, care a sufocat creşterea, a anunţat agenţia federală de statistică Destatis, adăugând că activitatea economică a fost impulsionată de cheltuielile gospodăriilor şi cele guvernamentale.
Cheltuielile gospodăriilor dau însă semne de slăbiciune. Vânzările de retail din Germania au suferit cel mai dramatic declin anual din decenii în iunie, în condiţiile în care inflaţia în creştere accelerată a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor.
De asemenea, încrederea sectorului de afaceri în economie se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii peste doi ani, semn că cea mai mare economie europeană se află în prag de recesiune.

Zf.ro

Noutați dupa tema