Gigantul energetic Shell trage un semnal de alarmă: Raţionalizarea energiei nu poate fi exclusă
Raţionalizarea energiei în Europa nu poate fi exclusă, a avertizat şeful gigantului energetic Shell, din cauza îngrijorărilor legate de aprovizionarea cu gaze din Rusia, scrie BBC.
Luând cuvântul la o conferinţă pe teme energetice, Ben van Beurden a declarat că se anunţă o "iarnă cu adevărat grea în Europa", iar preţurile la energie vor înregistra creşteri "semnificative".
Preţurile energiei au sărit la începutul acestui an după ce Rusia a invadat Ucraina. De asemenea, Rusia a fost acuzată că foloseşte gazul "ca pe o armă", limitând livrările ca răspuns la sancţiunile UE.
Luna trecută, Germania s-a apropiat de raţionalizarea gazului după ce a declanşat etapa de "alarmă" a unui plan de urgenţă privind gazul pentru a face faţă penuriei, pe fondul temerilor legate de reducerea aprovizionării. Cel mai înalt nivel al planului ar permite statului să intervină şi să stabilească priorităţi în alocarea energiei către gospodării şi serviciile de urgenţă.
Săptămâna aceasta, livrările de gaze naturale ruseşti către Germania prin conducta Nord Stream 1 din Marea Baltică au fost întrerupte timp de 10 zile pentru lucrări anuale de întreţinere, dar există temeri că livrările ar putea să nu fie reluate.
Italia a raportat, de asemenea, penurii în aprovizionarea cu gaze, gigantul energetic italian Eni dezvăluind luna trecută că primeşte doar jumătate din cele 63 de milioane de metri cubi pe zi pe care le-a solicitat de la Gazprom.
Vorbind la Conferinţa de primăvară Aurora din Oxford, van Beurden a declarat: "Va fi o iarnă foarte grea în Europa. Unele ţări se vor descurca mai bine decât altele, dar cu toţii ne vom confrunta cu o escaladare foarte semnificativă a preţurilor la energie".
UE este puternic dependentă de combustibilii fosili ruşi, Rusia furnizându-i 40% din gazele naturale. De asemenea, Rusia furnizează 27% din petrolul importat de UE, primind în schimb aproximativ 400 de miliarde de euro pe an.
Blocul comunitar a făcut demersuri pentru a renunţa la combustibilii fosili ruşi ca răspuns la războiul din Ucraina, interzicând majoritatea importurilor de petrol până la sfârşitul anului 2022. S-a angajat să reducă importurile de gaze, dar s-a dovedit mai dificil să convină asupra unor măsuri suplimentare, cum ar fi o interdicţie totală.
Statele membre au încercat să stocheze gazele în timpul verii, în perspectiva cererii mai mari de combustibil pe timp de iarnă, dar ultimele măsuri ale Rusiei de reducere a ofertei au adâncit îngrijorările legate de faptul că continentul ar putea întâmpina dificultăţi în constituirea unor rezerve suficiente.
Stocurile de gaz ale Europei sunt pline în proporţie de 62,6% şi există temeri că va fi dificil să se atingă obiectivul de cel puţin 80% pentru iarnă.
Mai multe ţări, cum ar fi Polonia, Bulgaria, Finlanda, Danemarca şi Ţările de Jos nu mai primesc gaz rusesc după ce au refuzat cererea de a plăti în ruble.
zf.ro
