Cum a ajuns dolarul o armă de război. Aprecierea dolarului se traduce şi printr-un serviciu mai scump al datoriei externe şi riscuri mai mari de instabilitate financiară pentru ţările emergente, în frunte cu Rusia
SUA se luptă cu inflaţia record folosind un dolar supraenergizat şi nu-i este greu deoarece este stăpâna dolarilor. Dar se luptă şi cu Rusia, folosindu-şi acum puternica monedă.
Pentru că această tactică produce necazuri în alte părţi, cum ar fi în economiile emergente, Washingtonul este acuzat că duce un război valutar global.
Cu aceleaşi acuzaţii au fost întâmpinaţi americanii şi în marea criză financiară când, pentru a relansa economia, Rezerva Federală a pornit în ritm accelerat tiparniţa de bani, achiziţionând masiv active şi slăbind dolarul.
Pentru SUA, dolarul slab a însemnat un avantaj competitiv pe pieţele externe pentru că făcea ca exporturile americane să fie mai ieftine. Dar pentru ceilalţi a însemnat perioade de durere.
Este adevărat că economia americană, cea mai mare la nivel mondial, şi-a revenit cel mai rapid, trăgând după ea şi restul lumii. Ce se întâmplă acum poate fi interpretat, după cum scrie Financial Times, ca fiind „un război valutar inversat“.
Cea mai urmărită monedă emergentă a momentului, rubla rusească, s-a apreciat cu 25% faţă de dolar de când Rusia a invadat Ucraina. Evoluţia este cea oficială şi oferă rublei titlul de campion mondial, arată Bloomberg.
Aprecierea îi permite lui Putin să se laude că Rusia este imună la sancţiunile occidentale.
Însă rusul de rând care are nevoie de valută se loveşte de o realitate mai ostilă. Perturbarea exporturilor de gaze şi petrol ruse şi controalele de capital impuse de autorităţi fac ca la casele de schimb valutar şi pe piaţa neagră rubla să fie cu 20% mai slabă decât dolarul la cursul oficial. Situaţia aminteşte de vremurile comuniste, de era de „glorie“ a URSS.
„Este ca şi cum ai încerca să arăţi că Uniunea Sovietică întrece America fluturând ziarul Izvestia în faţa cuiva în 1982 şi spunându-i «Uite, dolarul face doar 64 de copeici!»“, spune Serghei Hestanov, profesor de finanţe din Moscova. „Aş accepta asta dacă cineva chiar ar găsi de cumpărat dolari pentru doar 64 de copeici.“
În alte părţi, moneda mai slabă în raport cu dolarul împinge în sus inflaţia deoarece face ca importurile de bunuri şi servicii să fie mai scumpe. În aceste condiţii, analiştii de la Goldman Sachs au identificat „un război valutar inversat“, vremuri în care băncile centrale din economiile mari şi dezvoltate trebuie să majoreze dobânzile pentru a stopa declinul propriilor monede, scrie Financial Times. Ele şi-o pot permite. Rezerva Federală americană a indicat o strategie chiar agresivă în acest sens. Cursul euro/dolar a trezit din nou speculaţii că cele două monede, cele mai importante la nivel mondial, pot ajunge la paritate în condiţiile în care economia zonei euro este slabită de războiul din Ucraina. În mod normal, moneda slabă este bună pentru economie pentru că îi ajută pe exportatori, dar cele mai multe ţări din zona euro şi din UE se confruntă acum cu inflaţii record.
În China, agresivitatea politicii monetare americane a declanşat ieşiri de capital masive, cu efecte asupra yuanului, dar şi a altor monede din regiune. Aprecierea dolarului se traduce şi printr-un serviciu mai scump al datoriei externe şi riscuri mai mari de instabilitate financiară.
Zf.ro
