Cum se adaptează ţările europene la criza energiei
În contextul războiului din Ucraina şi al eforturilor de eliminare a dependenţei de energia rusească şi de asigurare a securităţii energetice, Cehia are în vedere importuri de GNL din ţările baltice pe calea ferată, Croaţia are planuri de creştere a capacităţii terminalului GNL de pe insula Krk, Bulgaria semnează un acord cu compania americană Westinghouse pentru construcţia unei unităţi de stocare a energiei geo¬termale, iar Germania îşi accelerează construcţia de terminale plutitoare GNL pe care să le transforme ulterior în hub-uri de hidrogen.
Distribuitorul ceh de carburanţi deţinut de stat Cepro este pregătit să construiască un terminal GNL pe plan local pentru ca gazele să poată fi transportate din ţările baltice cu trenul, notează Euractiv.
Pe viitor, transportul naval va fi de asemenea posibil odată cu solu¬ţionarea problemei navigabilităţii râului Elba. Terminalul este unul dintre posibilii paşi meniţi să întărească securitatea energetică a Cehiei, a declarat directorul Cepro, Frantisek Todt.
Noua facilitate nu este singurul plan de import de GNL în Cehia. La începutul lunii mai, premierul Petr Fiala declara că Cehia va negocia cu Germania cu privire la utilizarea în comun a terminalelor GNL pe care guvernul german vrea să le construiască.
Croaţia ar putea deveni un „hub energetic“ în nordul Adriaticii, a declarat premierul ţării Andrej Plenkovic. Terminalul GNL plutitor de pe insla Krk al ţării a devenit funcţional în ianuarie 2021, iar capacitatea acestuia ar putea fi crescută nu numai pentru Croaţia, dar şi pentru „nevoile ţărilor din Europa Centrală“.
În Bulgaria, compania americană specializată în energie nucleară Westinhouse şi cea locală BEH au încheiat un memorandum de înţelegere privind construcţia unei facilităţi de stocare a energiei geotermale în Bulgaria, potrivit Novinite.
Ivan Andreev, director executiv al BEH, a declarat că fiabilitatea şi accesibilitatea sistemelor energetice bazate pe surse de energie variate ca cea eoliană şi cea solară ar putea depinde de capacitatea de stocare a unor volume mari de energie ieftină generată pentru perioade lungi.
Westinghouse a încheiat anterior un memorandum de înţelegere cu compania de energie AES pentru dezvoltarea unui sistem fotovoltaic de 100 MW.
Cât priveşte Germania, aceasta accelerează construcţia mai multor terminale noi GNL. Pentru a reconcilia goana după gaze cu ambiţioasele planuri ale guvernului său de renunţare la energia bazată pe combustibili fosili până în 2035, Germania vrea însă ca fiecare dintre terminalele plănuite să ajute la importul de combustibili curaţi din ţări ca Australia şi Emiratele Unite Arabe, scrie Bloomberg.
Companiile pot importa GNL timp de câţiva ani pentru a compensa pierderea gazelor ruseşti, urmând să utilizeze mai apoi aceeaşi infrastructură pentru a importa combustibili verzi. Totuşi, procesul acestei treceri de la gaze la hidrogen este unul complicat şi în acest stadiu în mare parte teoretic.
Zf.ro
