Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Banca Centrală Europeană este pregătită să înfiinţeze un servicu de schimb valutar pentru refugiaţii ucraineni

Banca Centrală Europeană este pregătită să înfiinţeze un servicu de schimb valutar pentru refugiaţii ucraineni

Banca Centrală Europeană este pregătită să organizeze un program prin care milioane de refugiaţi ucraineni să îşi schimbe hrivnele în euro, dacă UE îi oferă BCE o garanţie care să acopere riscul băncii, se arată într-un document al BCE vazut de Reuters.
Aproape 4 milioane de ucraineni au fugit din calea invaziei ruse în UE, dar se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte schimbul de bani, deoarece puţine bănci vor să cumpere moneda unei ţări aflate în război.
Surse au declarat pentru Reuters la începutul lunii că BCE lucrează la un mecanism de conversie valutară, dar documentul prezintă pentru prima dată opţiunile pentru modul în care ar putea fi realizat acest lucru.
"Opţiunea preferată ar fi ca BCE şi băncile centrale naţionale din Eurosistem să acţioneze ca agenţi fiscali pentru Uniune", se arată în documentul BCE, trimis Comisiei Europene săptămâna trecută şi consultat de Reuters.
În cadrul acestei opţiuni, guvernele UE ar mandata BCE să realizeze schema şi, pentru a respecta interdicţia de finanţare monetară a guvernelor de către bancă, acestea ar furniza băncii banii necesari pentru a îndeplini acest mandat.
"Opţiunea alternativă se bazează pe un mandat acordat BCE de către banca centrală a Ucrainei", se arată în documentul BCE.
BCE ar semna un acord cu banca centrală a Ucrainei pentru a acţiona în calitate de agent al acesteia, iar UE, prin bugetul său, ar acorda o garanţie pentru a acoperi riscul ca banca centrală ucraineană să nu fie în măsură să onoreze acordul din cauza războiului.
Acordul ar urma să includă rata de schimb pentru schimbarea hrivnei în euro, suma maximă şi perioada în care sistemul ar fi operaţional.
Deşi propunerea BCE se referă la euro, banca a declarat că aceasta ar putea fi extinsă pentru a include ţările UE care nu folosesc euro.
Cei mai mulţi refugiaţi s-au îndreptat spre Polonia, care spune că a primit până acum 2,3 milioane de persoane. De asemenea, în România, Slovacia şi Ungaria, ţări membre ale UE, au sosit un număr mare de persoane. Dintre acestea, doar Slovacia este membră a spaţiului monedei unice.
Un oficial UE a declarat că există un sprijin larg în rândul ţărilor UE pentru o garanţie la nivelul UE propusă de BCE, deoarece aceasta ar însemna că riscurile sistemului ar fi împărţite mai echitabil între ţările UE.
În prezent, acestea afectează în principal băncile centrale naţionale din ţările în care refugiaţii sunt cei mai numeroşi.
Propunerea BCE este separată de un alt plan luat în considerare în prezent de guvernele UE, conform căruia fiecare refugiat ucrainean ar putea schimba până la 10.000 de hrivne (311 euro) într-o monedă UE timp de trei luni, fiecare ţară UE urmând să se ocupe singură de riscul financiar al schimbului.

Zf.ro

Noutați dupa tema