Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Industria oţelului se îndreaptă către o criză profundă

Industria oţelului se îndreaptă către o criză profundă

Javier Blas, editorialist Bloomberg, avertiza recent că Europa trebuie să ia seama la semnele privind un început de criză în industria oţelului, creşterile de preţuri şi potenţialele penurii urmând să aibă impact la nivelul întregii economii mondiale.
Producţia mondială de oţel este în scădere, cu repercusiuni asupra unei întregi game de industrii. Criza care se profilează este în mare măsură rezultatul războiului din Ucraina. Situaţia din industrie s-ar putea înrăutăţi cu firma rusească Severstal pe cale să devină prima companie importantă din Rusia care intră în incapacitate de plată a datoriilor de la începutul conflictului şi cu oţelăria ucraineană Azovstal, una dintre cele mai mari din Europa, afectată puternic de bombar¬damentele din Mariupol.
Lumea se concentrează pe impactul războiului asupra pieţelor de energie, însă, pe lângă petrol, oţelul este o fundaţie a economiei moderne, scrie editorialistul Bloomberg Javier Blas. Oţelul se regăseşte în orice, de la zgârie-nori la autovehicule, maşini de spălat şi căi ferate.
Acum, scrie Blas, războiul din Rusia ameninţă să transforme oţelul într-o materie primă de lux. Preţurile sunt în creştere puternică, iar aceasta va fi resimţită peste tot, sporind pre¬siunile inflaţioniste la nivel mondial.
Un motiv pentru creşterea preţurilor este dimensiunea indus¬triilor rusească şi ucraineană. Rusia este al treilea mare exportator de oţel al lumii, iar Ucraina se situează pe locul opt. Un alt factor este legat de scumpirea dramatică a energiei. În Europa, aproximativ 40% din oţel provine de la aşa-numite mini-oţelării, mari consu¬matoare de energie.
În Polonia, din cauza scăderii producţiei de oţel la nivel local şi mondial, industriile construcţiilor şi bunurilor de folosinţă îndelungată avertizează că vor fi nevoite să-şi restrângă operaţiunile, potrivit Warsaw Voice. „Problema nu este legată doar de preţuri, ci de însăşi achiziţia materiei prime“, arată Wojciech Konecki, vicepreşedinte al Camerei Poloneze de Comerţ.
În Rusia, producătorul de oţel Severstal, deţinut majoritar de oligarhul Alexei Mordashov, întâm-pină probleme cu plata dato¬riilor, fiind pe cale să devină prima mare companie importantă a ţării care ar putea intra în default de la invadarea Ucrainei, scrie Financial Times.
Problemele vin după ce Citigroup a blocat o plată a companiei în contul dobânzilor. Producătorul rus de oţel a încercat să plătească dobânzile legate de o obligaţiune de 800 miliarde de dolari, dar a depăşit perioada de graţie, iar deţinătorii titlurilor de datorie l-ar putea forţa să intre în default.
Din Ucraina, oficialii au anunţat că oţelăria Azovstal, una din cele mai mari din Europa, deţinută de grupul ucrainean Metinvest, a fost grav afectată de bombardamentele ruseşti din Mariupol, notează Quartz.
Metinvest şi-a suspendat temporar producţia la Azovstal în urma invaziei ruseşti, ultima dată când a luat o măsură similară fiind în 1941.
Doar în primele cinci zile ale războiului, Uraina a pierdut 0,7% din producţia anuală de oţel, potrivit datelor GMK Center.
Strategul ucrainean Lesia Vasilenko avertizează că afectarea Azovstal ar putea avea consecinţe economice uriaşe. Italia a fost cea mai mare piaţă a oţelăriei în 2020.

Zf.ro

Noutați dupa tema