Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În Ungaria, relaţiile cu guvernul cresc de 7 ori şansele de a câştiga contracte cu statul

În Ungaria, relaţiile cu guvernul cresc de 7 ori şansele de a câştiga contracte cu statul

Şansele de a câştiga un contract cu statul sunt de şapte ori mai mari dacă cel care licitează are legături cu elita guvernantă, arată cercetările Centrului de cercetare a corupţiei din Budapesta, relatează Euractiv.
Analiza foloseşte date privind achi¬ziţiile publice înregistrate în Ungaria între 2011 şi 2020 pentru a arăta modul în care conexiunile la Sistemul de Cooperare Naţională (NER), denumirea unei comunităţi politice autoproclamate create de Fidesz, partidul de guvernământ, după 2010, au influenţat şansele de a câştiga con¬tracte publice. Un indicator frec¬vent utilizat al riscului de corupţie sunt licitaţiile în care se primeşte o singură ofertă. Acest element carac¬terizează 39% din licitaţiile din Ungaria, com¬pa¬rativ cu nivelul de 20% pe care UE îl consideră „verde“, sau acceptabil. Însă anomaliile pot fi detectate şi mai subtil observând de câte ori o companie a intrat în joc şi a câştigat şi de câte ori a pierdut pe piaţa achiziţiilor publice. „Dacă această rată este anormal de mare în comparaţie cu media pieţei, poate indica o anomalie“, spune Toth Istvan Janos, directorul Centrului de cercetare a corupţiei.
De exemplu, în 2011-2020, com¬pania Elios (şi predecesorul ei) avea un coeficient al probabilităţii de câştig de 1,26, în timp ce pro¬ba¬bilitatea de câştig mediană a firmelor de pe piaţă a fost de 0,46. Cu toate acestea, şansele de câştig pentru Elios s-au schimbat semnificativ între perioadele în care Istvan Tiborcz, ginerele pre¬mierului ungar Viktor Orban, se afla printre proprietari şi mo-mentul în care acesta a părăsit afacerea.
Între 2011 şi 2015, când Tiborcz era printre acţionari, coeficientul şanselor de câştig ale companiei erau de 1,97. După ce acesta şi-a vândut participaţia, această valoare a scăzut la 0,18, cu mult sub mediana pieţei.
Rezultate similare se văd pentru diferite companii în care elitele NER aveau interese.
Potrivit lui Toth Istvan Janos, ar fi dificil de presupus că „rata mai mare de succes asociată cu perioada NER s-ar datora unei creşteri a efi¬cienţei sau cunoştinţelor despre piaţa de achiziţii publice ale acestor firme“.

Zf.ro

Noutați dupa tema