Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Băncile centrale emergente mari semnalizează încetinirea ciclului de creşteri agresive de dobânzi. Atât de în urmă este BCE, că nici măcar nu a început

Băncile centrale emergente mari semnalizează încetinirea ciclului de creşteri agresive de dobânzi. Atât de în urmă este BCE, că nici măcar nu a început

Banca centrală a Poloniei a crescut dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază, la 2,75%. Economia poloneză, la fel ca toate celelalte din Europa de Est, se confruntă cu un val de inflaţie fără precedent. Banca poloneză a fost la început reticentă, de teamă ca dobânzile mai mari să nu frâneze revenirea economică. Însă inflaţia este prea puternică, iar banca centrală a ajuns astfel la a cincea majorare de dobândă la rând.
Maghiarii au acţionat şi mai devreme, din iunie, fiind urmaţi de cehi. La categoria grea, Rezerva Federală americană, cea mai influentă bancă centrală din lume, a indicat deja că sunt posibile mai multe majorări de dobândă anul acesta, semn că a declarat război total inflaţiei.
În schimb, Banca Centrală Europeană s-a ţinut până când n-a mai putut cu dinţii de asigurările că inflaţia este trecătoare şi abia foarte recent a acceptat că există posi¬bilitatea ca şi ea să trebuiască să urce dobânzile. Doar această sugestie a fost suficientă pentru ca Italia şi Grecia, cele mai vulnerabile economii din zona euro, să-şi vadă costurile de finanţare zburând la nivelurile de dinainte de pandemie. Tocmai de acest lucru se teme cel mai mai mult BCE.
Dobânzile mai mari tind să frâneze creşterea economică, iar dacă la acest lucru se adaugă şi costuri de finanţare mai mari pentru guverne cu datorii uriaşe se pot întâmpla accidente.
Însă inflaţia a ieşit până acum din toate tiparele şi a început să-i îngrijoreze pe unii dintre şefii bâncilor centrale din zona euro, mai ales pe cei nordici.
Klaas Knot, care conduce banca centrală a Olandei, este primul membru al consiliului BCE care spune că instituţia ar trebui să crească anul acesta dobânzile şi a avertizat că altfel inflaţia va rămâne la 4% tot anul, nivel dublu faţă de cel ţintit.
Lumea emergentă este cu mai mulţi paşi înainte şi pare că se va opri curând deoarece a ajuns cu dobânzile atât de sus încât pericolele pentru economie au devenit prea mari.
Este mai ales cazul Rusiei şi Braziliei, după cum scrie Financial Times. Este o situaţie neobişnuită pentru băncile centrale emergente, care de obicei o lasă pe Fed în faţă. Iar pandemia, cea care a provocat valul de inflaţie, este departe de a se fi terminat.

Zf.ro

Noutați dupa tema