Cât de dependentă este Europa de importurile de energie? Foarte
Europa exportă multe: produse, servicii finaciare, tehnologie, investiţii, democraţie. Dar la ceea ce pune în mişcare fabricile, economiile şi societatea depinde în mare parte de exterior. Europa este dependentă în proporţie de peste 60% de energia importată. Mai grav este că în ultimii 20 de ani dependenţa energetică de importurile din afara UE a crescut.
Unii spun că unul din modurile în care Moscova poate fi cuminţită este ca Uniunea Europeană să-şi reducă importurile de gaze naturale de la Gazprom. SUA exportă deja către mai multe state europene gaze naturale lichefiate şi a pornit o cam¬panie pentru găsirea de noi furnizori. Alţii avertizează că dacă în cazul în care problema ucraineană dege¬ne-rează într-un război, iar Rusia va sista livrările de gaze către UE, impactul va fi la început foarte puternic.
Rusia nu exportă în UE doar gaze, ci şi cărbune, folosit de termo¬cen¬trale la generarea de energie ter¬mică şi electrică şi de oţelării.
Cele mai recente date ale Eurostat arată că în 2019 rata de dependenţă a UE de im¬porturile de energie din afara Uniunii a fost de 61%, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din ener¬gia de care statele europene au ne¬voie provine din importuri (nete). În anul 2000, dependenţa a fost de 56%.
Dintre economiile importante, rata de dependenţă a scăzut doar în intervalul analizat în cazul Italiei, Belgiei, Spaniei, Portugaliei, chiar semnificativ, Irlandei, Lituaniei, Finlandei, Bulgariei, Suediei şi Estoniei. Dacă din analiză sunt ex¬cluse Malta, Luxemburg şi Cipru, eco¬no¬mii foarte mici şi atipice, cea mai mare dependenţă o are Italia, de aproape 80%. În Germania, cea mai mare economie europeană, indica¬to¬rul a crescut de la 59% la 67%, deşi această ţară este în plină reformă ener¬getică pentru înverzirea economiei.
Cea mai mare creştere a de¬pendenţei este observată la Polonia - de la 11% la 45%. Această ţară s-a axat mult timp pe cărbunele din producţia internă, dar presată de UE să reducă poluarea şi sub imperiul nevoii de a se îndepărta de Rusia, a ajuns să importe masiv gaze, multe din SUA. În România, dependenţa a urcat de la 22% la 30%.
În Bulgaria, indicatorul a coborât de la 46% la 30%. Ungaria, care se laudă cu un nou contract pe termen lung cu Gazprom, compania care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti, şi-a majorat dependenţa de la 55% la 70%.
Zf.ro
