Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

O nouă criză a energiei şi criza valutară aduc industria Turciei în prag de colaps

O nouă criză a energiei şi criza valutară aduc industria Turciei în prag de colaps

Turcia se confruntă cu o criză dramatică a energiei după ce Iranul a anunţat că-şi reduce livrările de gaze către aceasta din cauza unor probleme tehnice. În urma anunţului, ţara a decis să reducă livrările de electricitate către industrie, forţând unii construc¬tori auto să-şi suspende producţia şi ameninţând să-i afecteze exporturile, o sursă vitală de valută. Turcia este prinsă în acelaşi timp într-o criză a lirei, întâmpinând dificultăţi în a-şi plăti facturile pentru importurile de energie, în special în contextul creşterii dramatice a preţurilor.
Imediat după anunţul Iranului, compania naţională Botas a cerut producătorilor industriali să-şi reducă consumul de gaze cu 40%. Pe 22 ianuarie, compania de transport de electricitate, de stat, a ţării a informat zonele industriale că utilizarea electricităţii trebuie restricţionată la iluminat şi încălzire pe o perioadă de „cel puţin“ trei zile.
Botas a trimis mai apoi e-mailuri producătorilor din industriile farma, cărnii şi laptelui informându-i că reducerile de gaze nu se vor mai aplica în cazul acestor industrii începând cu 24 ianuarie, relatează Intellinews.
Producţia de pâine nu a fost însă exceptată.
Potrivit Intellinews, gazele iraniene nu reprezintă o parte însemnată din consumul de gaze al Turciei, inclusiv pentru generarea de electricitate şi prin urmare o astfel de criză dramatică nu poate fi pusă exclusiv pe seama anunţului Iranului.
Este pentru prima dată când companiile industriale din Turcia se confruntă cu reduceri de electricitate de o asemenea amploare, notează Bloomberg.
Industria reprezintă aproape un sfert din PIB-ul ţării şi aproape 10% din forţa de muncă a acesteia lucrează în peste 300 de zone industriale.
Renault a anunţat că-şi va anunţa producţia la uzina din Bursa pentru 15 zile, reducerile de energie suprapunându-se peste criza mondială a semiconductoarelor cu care industria auto se confruntă deja. Sectorul auto al Turciei este cel mai mare exportator al ţării, reprezentând 11% din exporturile totale ale ţării în 2021.
O suspendare pe trei zile a producţiei ar costa industria auto a Turciei un miliard de dolari, a declarat Albert Saydam, preşedinte al asociaţiei din industrie TAYSAD, pentru Intellinews.
„Companiile din industrie sunt nedumerite, uimite, descumpănite. Nu ştie nimeni sau nu precizează nimeni care este soluţia şi când ar putea veni aceasta“, arată Mujdat Kececi, director al camerei industriei din provincia Denizli.
„Toţi suntem şocaţi“, declară la rândul său Mustafa Gultepe, preşedinte al asociaţiei exportatorilor de îmbrăcăminte din Istanbul.
Criza energetică ar putea şterge 250 milioane de dolari pe săptămână din exporturile de îmbrăcăminte, în timp ce exportatorii din sector ar putea pierde clienţii care s-au reorientat recent dinspre China spre Turcia, potrivit lui Gultepe.
Producătorii de oţel şi cei de sticlă vor suferi la rândul lor costuri majore pe fondul deficitului de energie.

Zf.ro

Noutați dupa tema