Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cel mai mare salt de avere din istorie: Principalii bogaţi la nivel mondial, 0,01% din populaţia Terrei, deţin la finalul anului 11% din avuţia planetei. Cum s-a ajuns aici

Cel mai mare salt de avere din istorie: Principalii bogaţi la nivel mondial, 0,01% din populaţia Terrei, deţin la finalul anului 11% din avuţia planetei. Cum s-a ajuns aici

În 2021, miliardarii au înregistrat cea mai mare creştere a averii din istorie, conform raportului anual al Inegalităţii Globale, realizat de grupul de cercetare World Inequality Lab şi citat de Fortune.
Circa 520.000 de oameni care au cel puţin 19 milioane de dolari – 0,01% din populaţia lumii – deţin acum 11% din averea planetei, în creştere cu 1% faţă de 2020.
Schimbările au venit pe măsură ce guvernele din toată lumea au injectat bani în economii pentru a controla efectele provocate de măsurile anti-Covid-19. Însă lichiditatea respectiv a stimulat preţurile acţiunilor şi evaluările din industria de real estate, alimentând averile bogaţilor.
„În vreme ce avuţia este o sursă majoră a viitoarelor creşteri economice şi devine tot mai mult un factor de putere şi influenţă, situaţia măreşte în continuare gradul de inegalitate (...) Trăim într-o lume caracterizată printr-o concentrare extremă a puterii economice în mâinile unei minorităţi foarte mici, reprezentată de super-bogaţi”, spun economiştii Abhijit Benerjee şi Esther Duflo, care au câştigat în 2019 un premiul Nobel pentru o cercetare privind sărăcia.
În acelaşi timp, a crescut şi nivelul de inegalitate la nivel mondial, în special în ţările fără protecţie socială. Cei mai bogaţi 1% au înşfăcat 38% din averea adiţională generată de la mijlocul anilor ‘90 încoace. În partea opusă a clasamentului, cei mai săraci 50% au obţinut doar 2%, arată raportul.
„Criza Covid a exacerbat decalajele dintre cei foarte bogaţi şi restul populaţiei. Deşi, în ţările înstărite, intervenţiile guvernului au prevenit o creştere masivă a pauperităţii, statele sărace nu au dispus de aceleaşi mijloace. Asta arată importanţa statelor sociale în lupta împotriva sărăciei”, spune Lucas Chancel, principalul autor al analizei.
Inechităţile de avere au crescut în majoritatea ţărilor din anii ’80 până acum, în linie cu o serie de dereglementări guvernamentale. Astăzi, inegalităţile globale sunt la aproape acelaşi nivel de la apogeul Imperialismului Occidental de la începutul secolului trecut, conform World Inequality Lab, un grup de economişti şi sociologi de top care studiază inegalităţile la nivel mondial.
Studiul a mai scos la iveală faptul că decalajele de avere sunt puternic corelate cu emisiile de carbon şi obiectivele privind schimbările climatice. Jumătatea săracă a populaţiei din ţările bogate aproape se încadrează în target-urile de climă privind emisiile, însă nu este cazul şi pentru primii 50%.
„Decalajele mari ale emisiilor sugerează că politicile de climă ar trebui să îşi concentreze mai mult atenţia asupra marilor poluatori. Până acum, politicile de climă, precum taxele de carbon, au afectat disproporţionat grupurile cu venituri mici şi medii, iar obiceiurile de consum ale bogaţilor au rămas neschimbate”, conchide raportul.

Zf.ro

Noutați dupa tema