Serbia a devenit un magnet pentru companiile industriale străine care îşi construiesc fabrici acolo. Investitorii au o autostradă care le duce exporturile direct spre Occident şi primesc de la stat stimulente financiare generoase
Aleksandar Vucic pare cel mai ocupat şef de stat şi de guvern din Balcani şi chiar din Europa. Cu greu trece o săptămână fără ca fostul ministru al propagandei de pe timpul lui Milosevici să nu anunţe sau să fie prezent la deschiderea unei noi fabrici a vreunei companii străine. Dincolo de aspectul electoral, situaţia reflectă realitatea din Serbia. Companiile străine văd în cea mai mare economie din afara UE din Balcani şansa unei producţii ieftine şi de calitate pe care o pot exporta rapid. Ajută faptul că Serbia este străbătută în lungime de o autostradă care leagă ţara de Ungaria, unde marii producători auto germani asamblează maşini şi produc motoare. De asemenea, ajută şi generozitatea guvernului sârb cu investitorii şi salariile mici în comparaţie cu cele din UE.
Serbia nu are cel mai mic impozit pe profit din Europa. Taxa este de 15%. Spre comparaţie, companiile sunt impozitate cu 9% în Ungaria şi cu 10% în Bulgaria. Dar are o autostradă strategică şi o ajută şi poziţionarea pe hartă. Săptămâna trecută, compania italiană Siad IstraBenz a deschis oficial o nouă fabrică de producţie şi îmbuteliere de gaze tehnice la Simanovci, o investiţie de 16 milioane euro. Oraşul este la o aruncătură de băţ de Belgrad, cel mai mare nod rutier al Serbiei. Belgradul este legat şi rutier, şi feroviar de Budapesta, capitala Ungariei, ţară membră a UE.
Producţia de la Simanovci va fi exportată. Cu această investiţie, Italia a devenit al doilea cel mai mare partener de afaceri al Serbiei. Circa 1.600 de companii italiene au operaţiuni în Serbia şi asigură acolo 50.000 de locuri de muncă, potrivit SeeNews. Tot luna aceasta, compania americană Ametek, prin subsidiara Grabner Instruments, a inaugurat o fabrică de instrumente electronice pentru industrie la Subotica, oraş din nordul Serbiei, la graniţa cu Ungaria şi foarte aproape de autostrada spre Budapesta. Fabrica este a şaptea pe care compania o are în Serbia.
Producţia este exportată. Spre începutul lunii, producătorul german de cablaje auto Leoni a deschis o fabrică de 50 de milioane de euro la Kraljevo, de unde are acces facil la o autostradă spre Belgrad. Uzina va avea până la 5.000 de angajaţi şi este a patra pe care Leoni o are în Serbia. Sistemele de cabluri sunt destinate maşinilor Mercedes. Mercedes are o uzină mare în Ungaria.
Terenul pe care a fost construită noua fabrică a aparţinut autorităţilor locale, iar par¬la¬mentul s-a întâlnit într-o sesiune extraor¬dinară pentru a aproba schimbarea statutului acestuia pentru a permite realizarea investiţiei străine. Leoni a devenit astfel cel mai mare angajator industrial privat din Serbia.
Tot în septembrie, compania elveţiană Regent Lighting a deschis o fabrică la Svilajnac, pe autostrada nord-sud. Produ¬cătorul de sisteme de iluminat intenţionează să construiască încă o fabrică în zonă în urmă¬torii patru ani, investiţia totală ridicându-se la patru milioane de euro.
Producătorul de componente auto german Brose, unul dintre cei mai mari, se pre¬găteşte să demareze în octombrie pro¬duc¬ţia la noua sa uzină din Pancevo, oraş de lângă Belgrad, deci cu acces uşor spre Ungaria.
Fabrica de 180 de milioane de euro va avea 1.400 de angajaţi. Directorul uzinei chiar a evidenţiat că a ales Pancevo pentru că este aproape de Belgrad, de unde poate aduce studenţi pentru practică şi pregătire şi unde poate găsi ingineri şi dezvoltători hardware şi software. Dar aceasta este doar lista scurtă cu companii străine care au investit în fabrici sârbeşti în ultimele luni.
Printre ele sunt şi producători chinezi, japonezi, turci, sud-coreeni, cei mai mulţi din industria auto. Cel mai răsunător nume este Continental, colos german al pieţei de profil. Toate aceste investiţii înseamnă locuri de muncă, deşi cele mai multe sunt la banda de producţie, adică sunt slab plătite, dar şi putere de export mai mare şi acumulare de know-how, acolo unde este cazul.
Însă nu toate investiţiile străine au ajuns poveşti de succes. În iulie, discounturile de la magazinele producătorului de încălţăminte italian Geox şi înştiinţări către angajaţi că sunt trimişi în concediu plătit au stârnit speculaţii că investitorul îşi va închide fabrica de la Vranje, după cinci ani de producţie. În lipsa unor informaţii certe, neoficial, sindicatul a speculat că Geox vrea doar să forţeze mâna guvernului şi să primească noi subvenţii, aşa cum a primit două milioane de euro în urmă cu doi ani, într-o altă situaţie de criză, scrie Serbia Monitor.
Cu această ocazie, s-a aflat şi cum atrage guvernul investiţiile străine, sau o parte din ele. De cum a venit în Vranje, Geox a primit de la stat subvenţii de 11,2 milioane euro şi 850.000 de euro pentru pregătirea unui teren în vederea construirii fabricii. Compania italiană a primit gratuit de la autorităţile locale şi un teren în valoare de 555.000 de euro.
În total, Geox a obţinut de la statul sârb 14 milioane de euro în cinci ani şi a cheltuit 42,2 milioane de euro pe salarii. Astfel, unul din trei salarii a fost finanţat de fapt de stat. În cele din urmă, fabrica a fost închisă, iar Vucic a promis că în septembrie se va întoarce cu un nou investitor la cei care şi-au pierdut locurile de muncă. Nu a făcut-o. Unii dintre proaspeţii şomeri au primit în schimb bani, dar tot de la stat.
Zf.ro
