Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Scumpirea mâncării forţează familiile de prin toată lumea să taie din cheltuieli

Scumpirea mâncării forţează familiile de prin toată lumea să taie din cheltuieli

Fie că este vorba de supermarketuri sau de magazine de proximitate, fie de pieţe în aer liber, preţurile mâncării au crescut în aproape toată lumea, forţând familiile să ia decizii dificile privind alimentaţia, scrie Bloomberg. Carnea este adesea prima de care se lipsesc, cedând locul unor surse de proreine mai ieftine cum ar fi brânza, ouăle şi fasolea. În unele gospodării, un pahar cu lapte a devenit un lux rezervat doar copiilor. Fructele proaspete, o necesitate, sunt acum un răsfăţ.

În iulie, preţurile alimentelor au cresct cu 31% faţă de anul trecut, potrivit calculelor ONU. O parte din creştere se datorează unor factori trecători, cum ar fi perturbările din lanţurile de aprovizionare sau fenomenele meteo extreme. Însă unii factori structurali, precum schimbările climatice şi acapararea pieţei mondiale de către China, cel mai mare consumator, vor persista, probabil. Băncile centrale adesea nu iau în considerare inflaţia alimentară şi preţurile combustibilului când stabilesc politicile monetare deoarece acestea sunt cele mai instabile categorii din coşul tipic cu produse şi servicii de consum. „Însă când oamenii obişnuiţi se gândesc la inflaţie, ei nu vor ca mâncarea şi energia să fie excluse“, spune Shang-Jin Wei, profesor de finanţe şi economie la Columbia Business School. Având în vedere accelerarea inflaţiei pe care o simte consumatorul mediu, „cred că subestimăm probabilitatea ca băncile centrale să ia măsuri mai drastice decât chiar ele prezic“.
Unele guverne sunt neliniştite de creşterile susţinute de preţuri ale unor alimente de bază. Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale ai lumii, a început suprataxarea exporturilor de grâu în februarie pentru a încetini scumpirile de acasă. Argentina a interzis temporar în mai exporturile de carne de vită. Scumpirile trezesc amintirea revoltelor pentru mâncare din 2008 şi 2011 din mai multe state din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu. Tot mâncarea mai scumpă a fost una din cauzele Primăverii Arabe. Toate acestea au efecte şi astăzi. „Prin urmare, mâncarea ne influenţează pe toţi“, spune Cullen Hendrix, profesor la Peterson Institute for International Economics. „Toată lumea ştie ce înseamnă costul mâncării şi când preţurile cresc, indiferent dacă omul este implicat sau nu în politică.“ Pentru cele mai multe familii, ce spun şefii băncilor centrale aduce prea puţină consolare.

Zf.ro

Noutați dupa tema