S-a lecuit Europa de Est de investiţiile chinezeşti?
China este tot mai prezentă la nivel global, inclusiv în Europa de Est, dar şi în ţări mai puternice, prin exporturi şi investiţii, iar criticii spun că Beijingul încearcă astfel să-şi extindă influenţa.
În estul UE se aud îndemnuri la rezistenţă în faţa a ceea ce este descris ca fiind „capital coroziv“ chinezesc. Însă nu toţi văd o astfel de ameninţare, scrie Deutsche Welle.
Observatorii mai critici spun că investiţiile străine ale Chinei sunt, prin definiţie, instrumente de corupere, cu influenţă toxică asupra naţiunilor mici, democraţii şi economii de piaţă doar cu numele. În această categorie intră şi câteva state de la periferia estică a UE. Însă liderii de acolo nu sunt convinşi că investiţiile chineze reprezintă o ameninţare grozavă.
Astfel, membrii estici ai UE au ajuns la un punct de intesecţie a relaţiilor lor cu Beijing şi Bruxelles. „Aceste investiţii vor avea efecte în UE“, spune Eric Hontz, specialist în capital coroziv la Center for International Private Enterprise din Washington. „Capital coroziv“, un concept promovat de această organizaţie, se referă la surse externe de finanţare cărora le lipseşte transparenţa, res¬pon¬sabilitatea şi orientarea către piaţă.
„De obicei vine de la regimuri autoritare cum sunt cele din China şi Rusia şi exploatează lacunele de guvernare pentru a influenţa politicile în ţările care primesc banii“, spune Matej Simalcik, directorul think-tankului Central European Institute of Asian Studies (CEIAS) din Bratislava.
În Slovacia şi Cehia, Beijingul a reuşit să cultive legături puternice cu oligarhii locali care au interese financiare în China. Cele două state sunt descrise ca fiind „capturate“. „Aceste legături au fost apoi transformate în instrumente pentru promovarea de politici benefice intereselor chinezeşti“, explică Simalcik.
„Concentrându-se pe clasa oligarhilor, China a reuşit să exer¬cite influenţă asupra ambelor state simultan“, spre exemplu în domenii precum reţelele de comunicaţii guvernamentale.
Un studiu al CEIAS a găsit că guvernul chinez îşi poate clădi poziţii în Cehia şi Slovacia printr-o companie bancară cunoscută ca CEFC China Energy, folosită pentru a deveni acţionar minoritar la grupul de finanţare ceho-slovac J&T Finance.
În Europa de Est, Ungaria a primit cea mai mare porţie de investiţii chineze după Serbia, care nu face parte din UE. Acolo, investiţiile chineze ţintesc câteva proiecte controversate, printre care modernizarea unei căi ferate care leagă Budapesta de Belgrad şi construirea la Budapesta a unui campus pentru o universitate cunoscută ca aparţinând Partidului Comunist Chinez.
Pe de altă parte, elita politică din Polonia este într-o situaţie politică unică atât faţă de China, cât şi de Bruxelles. „Polonia este criticată pentru nerespectarea statului de drept în timp ce politicienii ţării sunt suspicioşi pe investiţiile chineze“, spune Hontz. Atitudinea Poloniei faţă de China ţine mai mult de starea relaţiilor dintre Washington şi Beijing, Varşovia arătându-se loială SUA.
„Cu toate acestea, acţiunile Poloniei s-ar putea să nu fie cu totul predictibile, având în vedere că ideologic primează interesele şi identitatea naţionale, ceea ce poate duce la politici contrare aliaţilor europeni şi americani“, apreciază Rumena Filipova, cofondatoarea Institute for Global Analytics din Bulgaria. Cu toate acestea, ca mai toate statele est-europene, Polonia are legături economice semnificative cu China, având în vedere că Polonia este o ţară de tranzit importantă pentru produsele chinezeşti aduse în Europa pe calea ferată. Deşi se vorbeşte de pericolul chinezesc mai ales în Europa de Est, investiţiile chineze sunt semnificativ mai mari în Europa de Vest decât cele în această regiune.
Zf.ro
