Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Jocurile Olimpice de la Tokio se îndreaptă către un eşec economic de aproape 20 de miliarde de dolari. Marile companii japoneze, în frunte cu Toyota, vor să se distanţeze de acest eşec anulând contractele de reclamă

Jocurile Olimpice de la Tokio se îndreaptă către un eşec economic de aproape 20 de miliarde de dolari. Marile companii japoneze, în frunte cu Toyota, vor să se distanţeze de acest eşec anulând contractele de reclamă

Jocurile Olimpice de la Tokio, născute dintr-o rivalitate regională, au făcut istorie încă înainte de a începe. Sunt primele unde organizatorii au renunţat la spectatori, aceasta după ce Tokyo a intrat din nou în stare de urgenţă din cauza COVID-19. O parte din sponsori s-au retras, iar pregătirile au costat 15,4 miliarde de dolari, de două ori mai mult decât planul iniţial.
Insistenţa Japoniei de a organiza evenimentul are la bază, printre altele, rivalitatea dintre ţările din regiune. Coreea de Sud a avut JO de iarnă din 2018, iar Beijingul le va organiza în 2022. Tot capitala chineză a fost şi gazda JO de vară din 2008.
Delegaţiile de sportivi au sosit în campusurile olimpice în pofida ameninţării tulpinii delta, care a determinat o creştere puternică a cazurilor pe tot cuprinsul Asiei, şi cu toate că nu aveau garanţia că jocurile vor începe într-un final.
„Sincer, nu m-am aşteptat ca Jocurile să se desfăşoare astfel. Am crezut că pandemia va fi dispărut sau se va fi temperat până în momentul de start, dar într-un fel problema s-a agravat“, a declarat preşedintele JO Tokio 2020 Toshiro Muto. Acesta declara recent că nu exclude o anulare a jocurilor, potrivit CNN.
Coronavirusul este doar ultima, deşi cea mai mare provocare, pentru Jocurile Olimpice afectate de mai multe scandaluri timp de aproape un deceniu, de la un design de stadion abandonat, la o anchetă de dare de mită. Oficialii implicaţi iniţial nu mai sunt activi.
Iar costul oficial al Jocurilor Olimpice a suferit mai mult de o dublare, la 15,4 miliarde de dolari, faţă de estimarea iniţială, incluzând o sumă suplimentară de 3 mld. dolari necesară pentru amânare şi măsurile de siguranţă COVID-19.
Susţinerea din partea publicului japonez s-a diminuat pe fondul temerilor privind răspândirea coronavirusului. Un sondaj recent a găsit că 34% dintre japonezi doresc anularea sau amânarea din nou a jocurilor.
Cele mai mari companii ale ţării au ales să se distanţeze, inclusiv sponsorul global Toyota Motor.
Bridgestone a decis deja să nu difuzeze reclame, potrivit unui purtător de cuvânt al companiei. NTT intenţionează să difuzeze reclame cu atleţi. Nomura şi Mizuho vor continua să difuzeze reclame.
Între timp, din ce în ce mai multe companii japoneze decid să nu-şi trimită executivii la ceremonia de deschidere de mâine.
Lipsa de spectatori va schimba fără îndoială atmosfera jocurilor pentru atleţi, dar există şi un cost economic care va fi invizibil pentru spectatorii de acasă, în condiţiile în care există peste 60 de sponsori locali care se bazează pe interacţiuni directe cu fanii, notează The Conversation.
Jocurile sunt un pariu economic pentru oraşul sau regiunea aleasă să le găzduiască. Parteneriatele internaţionale şi locale sunt esenţiale pentru succesul evenimentului şi pentru generarea de venituri pentru stadioane, facilităţi şi transport.
Anul care a urmat deciziei de amânare a jocurilor a marcat plecarea ultimele două persoane implicate în oferta câştigătoare a oraşului japonez. Fostul premier Shinzo Abe a demisionat din motive de sănătate, în timp ce preşedintele Jocurilor Yoshiro Mori s-a retras în februarie din cauza unor remarci sexiste, scrie Bloomberg. Unii văd întregul episod ca întărind argumentul că Jocurile Olimpice aduc câştiguri din ce în ce mai reduse oraşelor gazdă, chiar şi în lipsa unei crize sanitare.

Zf.ro

Noutați dupa tema