Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Fit for 55: lobby intens din partea industriei împotriva unor măsuri antipoluare, atacuri dure din partea celor mai poluante businessuri

Fit for 55: lobby intens din partea industriei împotriva unor măsuri antipoluare, atacuri dure din partea celor mai poluante businessuri

Grupuri importante din industria europeană au făcut lobby activ împotriva unora dintre propunerile incluse în planul de măsuri pentru climat Fit for 55 înainte de lansarea acestuia, pentru a slăbi acţiunile pe termen scurt, relevă un nou raport al think tank-ului InfluenceMap, scrie EUObserver.
În cadrul Fit for 55, Comisia Europeană a prezentat 13 politici ce iau în vizor problema schimbărilor climatice, ţinta fiind de reducere a emisiilor toxice cu 55% în 2030 şi la zero până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990.
Abordarea UE faţă de uriaşa sarcină de a pune capăt dependenţei economice de combustibili fosili implică trei mari paliere de politică: înăsprirea reglementărilor şi stan¬dardelor de emisii pentru industrie; reformarea pieţei de carbon a Europei şi impunerea de taxe poluatorilor; şi reglementări pentru promovarea de investiţii în tehnologie cu emisii reduse, notează Financial Times.
Planul riscă să se lovească de critici aspre din partea ţărilor UE mai sărace şi părţi ale industriei care susţin că ritmul schimbărilor şi reglementările sporite vor deveni o povară financiară. Măsurile vor fi de asemenea atent analizate de partenerii comerciali ai blocului.
Deja înaintea prezentării planului, activităţile de lobby din partea industriei au fost foarte intense.
Un sondaj realizat în rândul a 216 asociaţii din industrie relevă că numai 36% dintre acestea susţin planul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, potrivit EUObserver. Aceeaşi tendinţă s-a manifestat şi în rândul celor mai influente 20 de asociaţii din industrie, cu excepţia sectorului de energie, care pare să se fi transformat într-un susţinător al ambiţiilor mai mari privind climatul.
Propunerile împotriva cărora s-a făcut cel mai intens lobby sunt cele privind piaţa de carbon şi taxa de carbon la graniţă.
Concret, reprezentanţi din sec¬toa¬re ca cel auto (ACEA), ciment (CEM¬BU¬REAU), produse chimice (Cefic), rafinare (FuelsEurope) şi oţel (Eu¬rofer) au fost identificaţi ca „opo¬zanţi puternici“ ai propunerilor comisiei.
De asemenea, discrepanţa dintre discursurile companiilor şi acţiunile de lobby ale unor grupuri din ind¬us¬trie ameninţă eforturile Europei de a-şi alinia politica privind climatul la obiec¬tivele Acordului de la Paris, aver¬tizează Venetia Roxburgh, analist InfluenceMap.
Situaţia riscă să distorsioneze dezvoltarea politicilor prin faptul că strategilor le este prezentată o poziţie care pare să fie a tuturor companiilor membre ale unei asociaţii, dar reprezintă doar o mică minoritate de interese, relevă un raport recent al OCDE.
După prezentarea planului, cele mai poluante businessuri din Europa au acuzat UE că pune în pericol investiţiile şi inovaţia, scrie Financial Times. Constructori auto, companii aeriene şi industria grea au atacat în forţă propunerile.
La numai câteva ore după publicarea planului, multe companii şi organisme comerciale se pregăteau să facă lobby pe lângă propriile guverne pentru respingerea acestuia, semnalând bătălia grea pe care Comisia o va avea de purtat în negocierile cu statele membre pentru transpunerea în lege a planului.

Zf.ro

Noutați dupa tema