Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Parlamentul European va cere intrarea României şi Bulgariei în Schengen

Parlamentul European va cere intrarea României şi Bulgariei în Schengen

Parlamentul European va întocmi un raport prin care va solicita ca Bulgaria şi România să fie primite în Schengen.
Săptămâna aceasta, deputaţii europeni vor dezbate subiectul legat de controalele la frontierele terestre, maritime şi aeriene ale celor două ţări.
În luna iunie, Comisia Europeană a cerut extinderea spaţiului Schengen prin intrarea Bulgariei, Croaţiei şi României, care îndeplinesc toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul unic european de liberă circulaţie.
Spaţiul Schengen este format din 26 de ţări, inclusiv patru state care nu sunt în Uniunea Europeană: Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein. Din Schengen fac parte toate statele membre UE cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, României, Ciprului şi Irlandei.
Preşedinţia slovenă a Consiliului Uniunii Europene susţine categoric aderarea Bulgariei, Croaţiei şi României la spaţiul Schengen şi doreşte să includă pe agenda sa acest subiect de îndată ce statele membre ajung la un acord, a declarat vineri ministrul de Interne sloven Ales Hojs, potrivit Hina.
„Sincer vorbind, suntem cel mai mult interesaţi de intrarea Croaţiei, din motive uşor de înţeles, pentru că ei sunt vecinii noştri şi aceasta ar facilita depăşirea multor probleme pe care le avem la frontieră, atât pentru Croaţia, cât şi pentru Slovenia”, a declarat Hojs pentru un grup de corespondenţi de presă de la Bruxelles invitaţi în Slovenia cu ocazia preluării preşedinţiei semestriale a Consiliului UE.
Hojs a adăugat că doreşte să pună extinderea Schengen pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) în orice moment, dar că are sentimentul că aceasta nu este o bună idee înainte ca toate statele membre să fie de acord cu extinderea.
El a precizat că, în calitate de preşedinte al Consiliului JAI, va face tot posibilul pentru a convinge acele state care sunt sceptice legat de extinderea Schengen că aceasta este decizia corectă.
Bulgaria şi România au acces numai pentru citire la Sistemul de informaţii privind vizele, baza de date care conectează poliţiştii de frontieră de la frontierele externe ale UE cu consulatele statelor membre din întreaga lume, începând din iulie 2021, conform unei decizii adoptate vineri de Comisia Europeană, după ce ambele ţări au finalizat cu succes o serie de teste tehnice necesare pentru conectarea la sistem.
Accesul la Sistemul de informaţii privind vizele înseamnă că Bulgaria şi România vor putea vedea istoricul în materie de vize al unui solicitant, ceea ce le va facilita prelucrarea cererilor de viză. De asemenea, acest lucru le va permite poliţiştilor de frontieră bulgari şi români să verifice valabilitatea şi autenticitatea vizelor Schengen eliberate de alte state membre prin comparaţie cu datele stocate în Sistemul de informaţii privind vizele, contribuind la prevenirea fraudei şi la combaterea criminalităţii grave şi a terorismului, sporind astfel securitatea în UE.
Accesul pentru citire la Sistemul de informaţii privind vizele va fi necesar pentru ca Bulgaria şi România să gestioneze Sistemul de intrare/ieşire, care se preconizează că va intra în funcţiune în prima jumătate a anului 2022.
Accesul deplin la Sistemul de informaţii privind vizele va deveni posibil odată ce Bulgaria şi România vor fi pe deplin integrate în spaţiul Schengen.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema