Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cărbunele refuză să moară

Cărbunele refuză să moară

Cărbunele refuză să moară. În Europa, acesta revine în mixul energetic din cauza penuriei de gaze naturale, creează vrajba între state din regiunea centrală a continentului, stârneşte proteste în Polonia, care se chinuie să treacă la energia curată. Iar investitorii europeni şi din alte părţi finanţează infrastructura pentru combustibili fosili şi poluanţi din China. La nivel mondial, liderii democraţiilor bogate au eşuat în a stabili o dată pentru când să renunţe toţi la cărbune.
Europa, văzută de obicei a fi în avanpostul luptei globale împotriva emisiilor, se confruntă cu o penurie de gaze naturale atât de mare, încât aceasta recurge la cărbune pentru a acoperi cererea de electricitate care a revenit acum la nivelurile de dinaintea pandemiei, scrie Bloomberg.
Gradul de utilizare a cărbunelui pe continent a urcat cu 10% până la 15% în acest an după ce o iarnă mai rece şi mai lungă decât în mod normal a golit stocurile. Pe măsură ce economiile se redeschid, iar oamenii revin la muncă, ţări ca Germania, Olanda şi Polonia au recurs la cărbune pentru a ţine luminile aprinse.
În Polonia, minerii protestează împotriva planurilor guvernului ţării de reformare a sectorului energiei, reflectând o lipsă de dialog cu privire la politicile de tranziţie în sectorul energiei, notează Deutsche Welle.
În aprilie, sindicatele din sector şi guvernul au ajuns la o înţelegere de restructurare a sectorului minier aflat în dificultate, însă angajaţii din sector se plâng că nu au primit răspunsuri la întrebări de bază privind în primul rând protecţia locurilor de muncă.
Protestatarii reproşează de asemenea Germaniei că deschide noi centrale pe cărbune şi noi mine de lignit deşi susţine că renunţă la energia produsă în acest fel.
În Europa centrală, sentimentul anticărbune va genera cu siguranţă conflicte între ţările care continuă să producă combustibilul şi ţările vecine ale acestora. Conflictul diplomatic dintre Polonia şi Cehia având în centru mina de la Turow relevă cu siguranţă această tendinţă.
Cât despre China, în pofida ţintelor sale foarte ambiţioase privind climatul, ţara îşi dezvoltă în continuare infrastructura de com¬bustibili fosili, cu susţinerea unor investitori din întreaga lume, potrivit The Third Pole.
Asia de sud-est este un hotspot în această privinţă, cu 71 GW aflaţi în construcţie sau urmând a fi construiţi în Indonezia, Filipine, Vietnam şi Tailanda. Companiile chineze se numără printre driverii acestor noi centrale pe cărbune, dar nu sunt finanţate numai de China, ci de jucători financiari din întreaga lume, inclusiv Europa.
Iar cărbunele nu va muri cu siguranţă în viitorul apropiat în condiţiile în care liderii celor mai bogate, mai avansate ţări de pe planetă nu au reuşit să ajungă la stabilească o dată ţintă privind renunţarea la cărbune în cadrul summitului recent G7, scrie Politico.

Zf.ro

Noutați dupa tema