Care model de capitalism, cel european sau cel american, va rezista mai bine în faţa şocului pandemiei?
De aproape un an, mari segmente ale economiei europene sunt profund îngheţate. Subvenţii de mii de miliarde şi credite ieftine ţin companiile în viaţă, în timp ce schemele guvernamentale de şomaj tehnic ţin muncitorii acasă.
Cu astfel de politici liderii europeni pariază că odată ce pan¬demia se va tempera vor putea dezgheţa economia de 18.000 mld. de dolari a regiunii. Este un efort intenţionat de încetinire a unui proces supranumit de mulţi economişti drept distrugere creativă, care reflectă o alegere politică: europenii sunt în general mai puţin toleranţi faţă de ajustările brutale cerute de modelul american de capitalism, scrie The Wall Street Journal.
Însă în condiţiile în care pandemia se prelungeşte, iar eforturile de vaccinare sunt lente, unii strategi, economişti şi executivi de companii se tem că această conservare a economiei pe o perioadă atât de lungă va aduce dificultăţi în adaptarea acesteia la schimbările seismice aduse de criză. Iar acest lucru ar putea amâna recuperarea economiei.
În timp ce Europa îşi ţine economia suspendată într-o stare de animare suspendată, SUA creează deja noi joburi şi businessuri. Reacţiile diferite iscă o întrebare care va fi probabil dezbătută ani la rând: Care model economic va rezista mai bine în faţa turbulenţelor descătuşate de pandemie?
Abordarea americană „este mai brutală, dar şi mai flexibilă“, arată Nicholas Bloom, economist la Stanford University.
În timp ce guvernele de ambele părţi ale Atlanticului s-au străduit să diminueze declinul declanşat de pandemie, America a luat mai puţine măsuri pentru a stopa reorientarea muncitorilor şi capitalului.
Economia zonei euro s-a contractat de peste două ori mai mult decât cea americană anul trecut şi se va redresa mai lent în acest an, potrivit FMI, în mare parte pentru că guvernele europene au adoptat restricţii sociale dure.
Europa a înregistrat cu mult mai puţine falimente de companii anul trecut decât în oricare dintre ultimii cinci ani, în timp ce falimentele din SUA s-au menţinut în intervalul de dinaintea pandemiei. Cererile de creare de noi businessuri au crescut cu 42% în SUA în decurs de 6 luni până în septembrie în termeni anuali, dar au scăzut uşor în Franţa şi Germania, potrivit Oxford Economics.
Productivitatea a crescut de asemenea în SUA în timpul pandemiei, dar a rămas neschimbată sau a scăzut în Germania, Franţa, Italia şi Spania. SUA devansaseră deja Europa la productivitate din anii í90, în mare măsură pentru că firmele europene au adoptat mai lent noi tehnologii. Eliminarea joburilor şi companiilor neviabile este în general responsabilă pentru aproximativ jumătate din creşterea productivităţii pe termen lung, spun unii economişti.
Între timp, pandemia accelerează o tranziţie către noi modele digitale şi automatizare a proceselor, iar dacă ajustarea va fi amânată, costurile vor fi crescute. Jumătate din companiile germane au stopat sau amâna proiecte de transformare şi inovare ca urmare a programelor de şomaj tehnic.
Economiştii şi executivii de business spun de asemenea că subvenţiile ar putea creşte procentul de companii zombie. În Germania, procentul unor astfel de companii ar putea creşte la 20% din numărul total de companii în acest an de la 7% înainte de pandemie.
Zf.ro
