Noutaţi

Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Evoluţia monedelor digitale ar putea reprezenta un pericol. Economia subterană s-ar putea dezvolta şi mai puternic dacă monedele vor fi adoptate de băncile centrale

Evoluţia monedelor digitale ar putea reprezenta un pericol. Economia subterană s-ar putea dezvolta şi mai puternic dacă monedele vor fi adoptate de băncile centrale

Dacă monedele digitale vor fi adoptate de băncile centrale şi vor înlocui rapid bancnotele, economia ascunsă în valoare de mii de miliarde de dolari se va adânci şi mai mult în întuneric, comentează Reuters.
Autorităţile monetare de la Beijing la Frankfurt au accelerat în ultimul an planurile legate de adoptarea de monede în format digital, în parte pentru a ţine pasul cu explozia criptomonedelor din sectorul privat şi a sistemelor de plăţi online din ultimii ani. Mulţimea de modele şi concepte despre cum s-ar putea face aşa ceva face dificilă obţinerea unei imagini clare a viitorului.
Ceea ce pare sigur este că trecerea la moneda digitală ar putea antrena dispariţia bancnotelor şi monedelor fizice - un declin amplificat de distanţarea socială din timpul pandemiei. Şi poate că momentul nici nu este atât de departe - China studiază deja versiuni, iar Banca Centrală Europeană se aşteaptă să vadă un euro digital în termen de patru ani.
Dacă sfârşitul numerarului fizic este aproape, atunci persoanele sau activităţile cele mai dependente de bancnote şi monede - care asigură efectiv anonimatul deţinătorilor şi tranzacţiile - vor trebui să se adapteze sau să găsească alte modalităţi de a face afaceri.
Cei mai evidenţi utilizatori de numerar operează în ceea ce Fondul Monetar Internaţional numeşte „economia ascunsă”.
În cea mai mare parte, acest ecosistem funcţionează pentru a evita impozitarea, reglementarea şi supravegherea şi poate implica de la persoane fizice care plătesc îngrijitoare sau constructori pentru a evita taxele pe valoare adăugată sau de ocupare a forţei de muncă până la criminalitatea organizată, traficaţii de droguri sau chiar finanţarea terorismului.
Amploarea acestei economii ascunse este enormă.
Într-un document de lucru publicat cu puţin timp înainte de şocul COVID-19, economiştii FMI au estimat că economia ascunsă din principalele economii europene ar putea fi între 20% până la 35% din produsul intern brut.
Numai pentru zona euro, economia gri se ridică la 2.000 de miliarde de euro, aproape dublu faţă de cele 1.200 dde miliarde de euro cât sunt bancnotele aflate în circulaţie şi, curios, peste valoarea de piaţă de 1.500 de miliarde de dolari a tuturor criptomonedelor cunoscute.
În România, FMI estimează o valoare a economiei gri dintre cele mai mari din Europa, pe locul 7, reprezentând circa 35% din PIB.
Numerarul nu va dispărea peste noapte, desigur, chiar şi după lansarea monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) şi probabil că nu toată economia ascunsă va migra în lumea cripto. De fapt, FMI citează studii care apreciază că utilizarea plăţilor electronice de fapt reduc economia gri.
Dar presupunând că guvernele nu vor dori să încurajeze activitatea din ecconimia ascunsă, nu în ultimul rând din cauza pierderii veniturilor fiscale, proiectarea noilor CBDC ar putea fi influenţată în mod semnificativ de aceasta.
De aceea, unii economişti consideră că CBDC-urile ar trebui să fie emise doar ca bancnote în formă digitală, păstrate în portofelele digitale, aşa cum sunt acum criptomonedele.
La fel ca în cazul bitcoin, mişcarea monedelor digitale poate fi urmărită într-o anumită măsură, şi este greu de imaginat că acestea se vor baza 100% pe anonimat.

Zf.ro

Noutați dupa tema