Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Dedolarizare: Rusia deţine acum mai mult aur decât dolari în rezervele naţionale echivalente cu 583 miliarde dolari

Dedolarizare: Rusia deţine acum mai mult aur decât dolari în rezervele naţionale echivalente cu 583 miliarde dolari

Eforturile făcute de Rusia în decursul mai multor ani în sensul reducerii expunerii faţă de activele americane au împins cota deţinută de aur în cadrul rezervelor interna¬ţionale de 583 miliarde de dolari ale ţării peste cea a dolarului pentru prima dată în istorie, notează Bloomberg.
Aurul reprezenta 23% din rezervele băncii centrale a Rusiei la sfârşitul lunii iunie 2020, ultima dată pentru care există date, relevă un raport publicat recent. Cota activelor în dolari a scăzut la 22%, de la peste 40% în 2018.
Tendinţa se înscrie într-o mai amplă strategie prezentată de preşedintele Vladimir Putin, ce priveşte „dedolarizarea“ economiei ruseşti şi diminuarea vulnerabilităţii acesteia la sancţiunile americane pe fondul deteriorării relaţiilor cu Washingtonul.
Aurul este acum a doua componentă ca importanţă a rezervelor băncii centrale a Rusiei după euro, care reprezintă aproximativ o treime din activele totale. Yuanul chinez deţine o cotă de aproximativ 12%.
Creşterea rezervelor de aur ale Rusiei a venit pe fondul unui avans de 26% al preţurilor în perioada iunie 2019-iunie 2020. Banca centrală a ţării a cumpărat de asemenea aur în valoare de 4,3 mld. dolari în perioada respectivă.
Rusia a cheltuit peste 40 mld. dolari pe achiziţii de aur în ultimii cinci ani, ţara fiind cel mai mare cumpărător din lume. Banca centrală a ţării a declarat că şi-a stopat achiziţiile de aur în prima jumătate a anului pentru a încuraja companiile şi băncile să exporte mai mult pentru a aduce valută în ţară după prăbuşirea preţurilor petrolului.
Către sfârşitul anului trecut, odată cu scăderea preţului aurului, băncile centrale ale lumii au devenit vânzători neţi de aur, vânzând în noiembrie mai mult decât au cumpărat, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului (WGC), citate de kitco.com.
Acest lucru nu s-a întâmplat numai în noiembrie anul trecut, băncile centrale fiind vânzători neţi şi în august şi septembrie. Luna august a marcat sfârşitul unei perioade de un an şi jumătate de achiziţii lunare de aur.
În noiembrie, rezervele mondiale oficiale au scăzut cu 6,5 tone. În detaliu, în noiembrie au fost cumpărate 16 tone de aur. Pe de altă parte, în aceeaşi lună au fost vândute 23,3 tone, Turcia înregistrând cele mai mari vânzări.

Zf.ro

Noutați dupa tema