Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în lectura a doua amendamente la Legea insolvabilității pentru a preveni prelungirea procedurilor de faliment

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în lectura a doua amendamente la Legea insolvabilității pentru a preveni prelungirea procedurilor de faliment

Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, această lege are un impact direct asupra mediului de afaceri, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii, iar modificările propuse vizează soluționarea unui șir de probleme care afectează procesul de insolvabilitate. Astfel, proiectul de lege propune soluții pentru a preveni prelungirea procedurilor de insolvență, pentru a îmbunătăți procesul de colectare a creanțelor creditorilor și pentru a asigura protecția echitabilă a intereselor tuturor părților implicate în proces. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării cu sprijinul experților în proiecte ai Băncii Mondiale. Documentul conține soluții pentru eliminarea vidului legislativ menționat în deciziile Curții Constituționale și recomandările Curtea de Conturi. În special, termenul maxim pentru ca o instanță să ia o decizie de inițiere a procedurii de insolvență va fi redus de la 20 de zile la 5 zile lucrătoare. Acest lucru va fi posibil dacă debitorul declară în declarația de creanță că se află în stare de insolvență și își exprimă intenția de a-și lichida sau restructura activitățile. Alte modificări-cheie aduse Legii insolvenței includ: organizarea online a adunării creditorilor, ceea ce înseamnă mai multă eficiență și mai puține costuri; simplificarea colectării creanțelor pentru contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, pentru a asigura dreptul angajaților la prestații sociale; gestionarea mai eficientă a societăților de stat insolvente, asigurând notificarea acestora și implicarea mai activă a reprezentantului debitorului în procedura de faliment; ajustarea normelor privind bunurile care nu pot fi utilizate pentru procedurile de faliment; și îmbunătățirea normelor privind dreptul la o creanță de faliment. Proiectul de lege conține, de asemenea, propuneri privind notificarea oficială prealabilă a debitorului de către creditor, administrarea procedurilor de insolvență pentru întreprinderile de stat sau municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, stabilirea unui onorariu fix pentru administratorul autorizat etc. „Această inițiativă face parte din eforturile noastre de a moderniza legislația și de a o alinia la standardele UE, ceea ce contribuie la crearea unei structuri economice competitive și stabile, în conformitate cu cerințele procesului de integrare în UE”, a declarat anterior ministrul dezvoltării economice și digitalizării, Dumitru Alaiba. Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că până la lectura a doua, documentul a fost completat cu unele prevederi. De exemplu, a fost introdus un plafon de 10 salarii medii pe economie, începând de la care poate fi inițiată procedura de insolvabilitate. Totodată, debitorul va avea dreptul să depună o cerere prealabilă, indiferent de cuantumul creanțelor. Potrivit datelor Agenției Proprietății Publice, în prezent există 49 de întreprinderi de stat/societăți comerciale în procedură de insolvență și 14 în procedură de lichidare. //26.12.2024 - InfoMarket.

Noutați dupa tema