Rezidentii zonelor economice libere din Moldova sunt îngrijorați de perspectivele zonelor din țară după 2026 și îndeamnă autoritățile să acorde o atenție sporită problemelor de dezvoltare a acestora.
Declarația a fost făcută în cadrul unei mese rotunde privind funcționarea Zonelor Economice Libere în țară după 2026, organizată de Asociația Patronală a Industriei Prelucrătoare (APIP). De menționat că, în conformitate cu prevederile articolelor 340 și 341 din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, intrat în vigoare la 1 iulie 2016, cu privire la ajutorul de stat acordat agenților economici, toate mecanismele de ajutor de stat instituite înainte de înființarea organismului de ajutor de stat, inclusiv cele prevăzute de Legea cu privire la zonele economice libere, trebuie să fie armonizate cu Acordul de Asociere cu UE în termen de maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a acestuia. La masa rotundă au participat Dumitru Alaiba, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Ion Lupan, secretarul Consiliului Economic al Prim-ministrului Republicii Moldova, Dorel Noroc, șeful Direcției politici fiscale și vamale din cadrul Ministerului Finanțelor și Valeriu Cozarev, director de departament din cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova. În cadrul discuțiilor din cadrul APIP, reprezentanții investitorilor din aproape toate zonele economice libere care activează în Moldova - Umitomo, Draexlmaier, Gebauer, Lear, Magnetec, Methimgroup, Coroplast etc. - au subliniat că fiecare dintre cele 8 zone economice libere funcționează în baza unei legi adoptate separat. Unele zone funcționează de aproape 30 de ani, altele de puțin peste 10 ani. În ultimii ani, investitorii străini au investit peste 470 de milioane de euro în economia Republicii Moldova și au creat peste 16 mii de noi locuri de muncă. Companiile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la funcționarea zonelor economice libere în Moldova după 2026. Participanții la masa rotundă au discutat despre posibilitatea de a aplica în Moldova experiența statelor membre ale Uniunii Europene, în special a Letoniei, Lituaniei, Poloniei și Ungariei. În aceste țări funcționează încă zone economice libere, deși aceste state sunt de mult timp membre ale UE, în timp ce Republica Moldova a semnat până în prezent doar un acord de asociere cu UE. Lituania, de exemplu, are 7 centre de dezvoltare economică, care sunt, de fapt, zone economice libere. Legislația prevede ca acestea să funcționeze până în 2035. În Letonia există 5 zone economice libere, care pot funcționa până în 2043. În Polonia funcționează 14 zone economice speciale. În fiecare dintre aceste țări, rezidenții din zonă și-au adaptat producția la companiile locale, plasând comenzi la acestea, ceea ce aduce un plus de valoare economiei acestor țări. Zone economice libere funcționează în nordul Italiei, în Insulele Canare și în alte câteva țări din UE. În total, în Europa funcționează 105 teritorii cu statut de ZEL. Participanții la masa rotundă a APIP au decis să se adreseze conducerii Republicii Moldova cu rugămintea de a acorda atenție problemelor zonelor economice libere din Moldova, examinând eficiența și rolul acestora în dezvoltarea economică a țării în fiecare caz în parte. În același timp, majoritatea reprezentanților investitorilor străini și-au exprimat îngrijorarea cu privire la contextul informațional negativ din jurul zonelor economice libere, care este deosebit de inacceptabil pentru investitori - incertitudine, care aduce riscuri inacceptabile în ceea ce privește investițiile. S-a subliniat faptul că, după pandemie, există o tendință a marilor producători europeni de a-și muta o parte din activele de producție din Asia în Europa de Est, mai aproape de baza lor de producție. Moldova este considerată unul dintre cele mai favorabile locuri în acest sens. Se pregătesc noi proiecte și investiții, dar soarta lor va depinde direct de condițiile în care vor putea fi implementate, au declarat participanții la reuniune. Membrii APIP, investitorii străini și reprezentanții acestora și-au exprimat speranța că conducerea țării va fi atentă la problemele ZEL-urilor și ale rezidenților acestora și și-au exprimat dorința de a-și continua și extinde activitatea în Moldova și de a spori investițiile în condiții clare și pe termen lung de muncă. // 23.02.2022 - InfoMarket
