Noutaţi

Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Guvernul va aloca 50 de milioane de lei pentru compensarea pierderilor fermierilor afectați de secetă și căldură extremă

Guvernul va aloca 50 de milioane de lei pentru compensarea pierderilor fermierilor afectați de secetă și căldură extremă

Acest lucru este prevăzut în proiectul de hotărâre a guvernului, care a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat din această săptămână. Banii vor fi alocați din Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii și a Mediului Rural pentru compensarea parțială a pierderilor suferite. Ajutorul va fi acordat producătorilor de porumb și floarea-soarelui, ale căror plantații au fost afectate de căldură și secetă. Compensațiile vor fi acordate pe baza actelor constatative emise de autoritățile locale și numai fermierilor care au înregistrat pierderi ale recoltei de porumb și floarea-soarelui în 2025 între 50% și 100%. Valoarea ajutorului financiar este stabilită la 1800 lei/ha pentru porumb și 1500 lei/ha pentru floarea-soarelui în cazul suprafețelor afectate în totalitate (100%). Pentru parcelele parțial afectate, plata va fi calculată aplicând un coeficient de afectare, în funcție de procentul de daune. Pentru a primi compensații, agricultorii trebuie să depună o cerere și documente justificative. Cererea trebuie depusă personal de către solicitant sau de către reprezentantul său legal la subdiviziunea teritorială a Agenției Naționale pentru Intervenții și Plăți în Agricultură. În nota explicativă la proiect se menționează că anul 2025 a fost atipic din punct de vedere meteorologic, fiind marcat de o serie de fenomene naturale periculoase. Cea mai distructivă a fost seceta, care a provocat pierderi semnificative ale recoltei, în special de porumb și floarea-soarelui, afectând astfel grav activitatea economică a fermierilor. Temperatura medie a aerului în timpul sezonului a fost între +20,5 °C și +23,9 °C, cu 1,2-2,7 grade peste norma climatică, iar acest fenomen, potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, se observă o dată la 5-15 ani. Temperatura maximă a aerului a urcat până la +39 °C, fiind înregistrată în Dubăsari, Tiraspol, Comrat, Ceadîr-Lunga și Cahul. În același timp, numărul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥35 °C în iulie a fost de 1-10 zile în cea mai mare parte a teritoriului țării, față de norma climatică de 1 zi, iar în jumătatea sudică a țării acest indicator a atins 11-14 zile, ceea ce reprezintă o abatere extrem de gravă de la temperatura normală. Un deficit semnificativ de precipitații s-a manifestat pe aproximativ 80% din suprafața agricolă a țării. Până în octombrie, suprafața totală afectată de secetă a fost de aproximativ 17,5 mii ha pentru porumb și 19,9 mii ha pentru floarea-soarelui. Până la acea dată, Ministerul Agriculturii primise 167 de rapoarte privind pagubele înregistrate la plantațiile de floarea-soarelui (85 – raionul Ștefan Vodă, 39 – raionul Căușeni, 25 în raionul Câgula etc.) și 241 de acte privind pierderile de porumb (114 în raionul Căușeni, 79 în raionul Ștefan Vodă etc.). Proiectul urmează să fie aprobat de guvern. // 22.10.2025 – InfoMarket.

Noutați dupa tema