Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Pensia medie pentru limită de vârstă în Moldova, la începutul anului 2021, a constituit 2067,6 lei, cu 12,2% mai mult decât un an mai devreme.

Pensia medie pentru limită de vârstă în Moldova, la începutul anului 2021, a constituit 2067,6 lei, cu 12,2% mai mult decât un an mai devreme.

În ultimii 5 ani, valoarea pensiei pentru limită de vârstă a crescut cu 59%. La începutul anului curent, pensia medie pentru bărbați era de 2409,3 lei, pentru femei - 1919,9 lei. Astfel, inegalitatea de gen în achitarea pensiilor a fost de 20,3% în favoarea bărbaților (la începutul anului 2017, diferența dintre pensiile pentru bărbați și femei era de 18,1%). În același timp, în 2020, minimul de existență pentru pensionari a constituit 1759,8 lei, cu 3,1% mai mult decât un an mai devreme. În orașele mari, minimul de existență pentru pensionari a fost de 1955,9 lei, în orașele mici - 1746,8 lei, în sate - 1692,8 lei. Pensia medie pentru limită de vârstă depășește minimul de existență cu 17,5% (în 2016 a fost cu 13% mai mică decât minimul de existență). În același timp, în sectorul agricol, pensia este mai mică decât nivelul de subzistență cu 13,5%, în sectorul neagricol - depășește nivelul de subzistență cu 32,4%. Pensia minimă la începutul anului 2021 era în medie de 1143,6 lei, cu 35% mai mică decât minimul de existență pentru pensionari. Conform statisticilor, aproximativ 23,7% dintre pensionarii din Moldova continuă să lucreze după pensionare. Fiecare al patrulea pensionar a fost angajat în activități agricole, fiecare al treilea a lucrat în domeniul serviciilor sociale. Aproximativ 31,4% dintre bărbații în vârstă de pensionare au lucrat în agricultură, 16,2% - în industrie, 10,9% - în învățământ, 9,6% - în comerț. În același timp, aproape 30% dintre femeile în vârstă de pensionare lucrau în agricultură, 20,5% în educație, 15,3% în asistență medicală și protecție socială, 12% în comerț. Săptămâna medie de lucru a pensionarilor a fost de 37 de ore. Potrivit BNS, anul trecut, aproximativ 2 mii de asistenți sociali au oferit servicii de îngrijire la domiciliu pentru 17,5 mii pensionari cu dizabilități. În toată țara, au funcționat 62 de cantine sociale (inclusiv 42 în zone rurale), deservind 23,4 mii persoane, dintre care aproape 72% erau persoane în vârstă de pensionare. De asemenea, 3,8 mii persoane în etate au folosit serviciile centrelor specializate, iar 1,5 mii - servicii de asistență personală, 0,9 mii - au primit asistență materială. BNS constată că situația financiară a persoanelor în etate din orașe este mai bună decât în sate, în timp ce principala sursă de venit pentru pensionari o constituie prestațiile sociale (47,9% din venitul lunar al pensionarilor). În același timp, salariile reprezintă 28,6% din veniturile pensionarilor, 9,1% - venituri din activități agricole, 8,2% - remitențe din străinătate. // 01.10.2021 – InfoMarket.

Noutați dupa tema