Procuratura a menționat despre existența ”dezinformării și manipulării” din partea președintelui pe subiectul Memorandumului cu UE pentru asistența macro-financiară.
În special, Procuratura Generală a venit cu mai multe precizări în contextul mai multor declarații din partea președintelui țării, Maia Sandu, în cadrul întrevederii la Kiev cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, conform cărora: ”singura condiție unde Moldova nu are progres suficient pentru obținerea tranșei de 50 de milioane de euro din pachetul de asistență macrofinanciară este existența unei strategii de recuperare a banilor din frauda bancară, ce urma să fie elaborată de Procuratură…”. Această poziție a șefului statului a fost reiterată și într-un interviu recent pentru ”Radio Europa Liberă”. În comunicatul pentru presă, Procuratura Generală a făcut mai multe precizări menționând că obligația procurorului de raportare pe marginea procesului de recuperare a banilor nu este inclusă în niciun act normativ și niciun mecanism al condiționalității pentru asistența macro-financiară oferită de UE nu prevede acest lucru. Este menționat că doar anexa la Memorandumul de asistență macro-financiară face referire la implementarea de către autorități a strategiei de recuperare a activelor fraudate, fără a indica Procuratura ca instituție responsabilă. În mesajul Procuraturii Generale este remarcat faptul că până în prezent, niciun reprezentant al forului legislativ nu a intervenit către Procuratură cu vreo propunere sau un plan comun de acțiuni de punere în aplicare a acestui document în partea ce implică atribuțiile Procuraturii, fiind omisă o conlucrare constructivă și legală în acest sens. Este menționat că subiectul acțiunilor pe care autoritățile Moldovei trebuie să le întreprindă în contextul realizării prevederilor Memorandumului a fost abordat, în raport cu Procuratura, doar de către prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi prin adresa din 7 mai 2021, conform căreia, Procuraturii i s-a recomandat ca, în comun cu autoritățile competente, să actualizeze Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, accelerarea investigațiilor penale prin diversificarea cooperării internaționale și informarea publică semestrială. Este subliniat că din această perspectivă, Procuratura a elaborat și, de comun cu Centru Național Anticorupție, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, la 18 mai 2021 a semnat Ordinul cu privire la aprobarea Mecanismului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Acest act normativ interinstituțional stabilește în concret acțiunile și sub-acțiunile necesare a fi întreprinse, executorii, termenele și indicatorii de progres, fapt despre care prim-ministrul a fost informat prin adresa din 21 mai 2021. În declarația Procuraturii Generale este remarcat că până în prezent, în dosarul frauda bancară, au fost puse sub sechestru bunuri în valoare de 3,1 miliarde de lei. Este subliniat că valorificarea finală a bunurilor sechestrate prin confiscare specială sau extinsă nu ține de competența Procuraturii, deciziile urmând a fi adoptate de instanțele de judecată care vor examina dosarele în fond. Procuratura a atras atenția că centrarea atenției guvernării doar pe mecanismele penale în procesul de recuperare a banilor fraudați reprezintă o abordare greșită, or, din cauza procedurilor judiciare – acest mecanism este unul complex și de durată. Procuratura a menționat că își asumă responsabilitatea de a accelera procedurile legale în acest sens în limitele admisibile de lege. Totodată, instituția a solicitat autorităților publice competente să ia în calcul și mecanismele non-penale de restituire a mijloacelor financiare care pot fi mai eficiente și rapide, cu antrenarea băncilor implicate direct, indirect sau în virtutea răspunderii subsidiare pentru obligațiunile prevăzute de legislație în procesul de devalizare a sistemului bancar. Procuratura consideră că instituțiile competente, Guvernul, Banca Națională a Moldovei, Agenția Proprietății Publice și alții urmează să manifeste o poziție proactivă în această direcție. ”Considerăm că elaborarea și realizarea Strategiei de recuperare a banilor fraudați nu trebuie să fie plasată doar pe responsabilitatea Procuraturii și altor organe de drept. Acest document trebuie să prevadă abordări complexe și să conțină două componente: penală și nonpenală, urmând a fi elaborată cel puțin la nivel de Guvern, cu implicarea tuturor autorităților competente”, - se arată în mesajul Procuraturii Generale. Totodată, a fost menționat că procuratura conștientizează importanța asistenței Uniunii Europene pentru statul nostru și, alături de toate autoritățile implicate, își asumă angajamentul să prioritizeze și să accelereze la maxim activitățile de investigare a fraudei bancare și, respectiv, de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, cu informarea semestrială a Parlamentului sau, după caz, a Guvernului, către data ce-i va fi indicată din timp, prin note informative de progres. În același timp, procuratura a menționat că apreciază declarațiile conducerii de vârf a statului pe marginea Memorandumului de înțelegere cu UE ca fiind iresponsabile și manipulatorii, care au drept scop dezinformarea opiniei publice și transferul către Procuratură a responsabilității pentru incapacitatea sau nedorința de a îndeplini condiționalitățile partenerilor de dezvoltare, asumate de Guvern și Parlament. // 01.09.2021 – InfoMarket.
