Moldova trebuie să atragă mai multe investiții în infrastructura strategică, să dezvolte mediul de afaceri, să îmbunătățească gestionarea sectorului întreprinderilor de stat și să reducă intensitatea energetică a economiei, susține Comisia Europeană.
Acest lucru se arată în materialele publicate vineri de Comisia Europeană, care analizează eligibilitatea Republicii Moldova pentru aderarea la UE. În special, acesta subliniază că Moldova aplică o politică macroeconomică în general solidă, dar lipsa de voință politică și schimbările frecvente de Guvern au dus uneori la o implementare inegală a reformelor. Pe parcursul ultimului deceniu, Moldova a reușit să mențină o creștere economică medie de aproximativ 4,5% pe an și a trecut peste mai multe crize economice. Finanțele publice au fost stabile, cu un deficit redus, de aproximativ 1,5% din PIB în medie în perioada 2013-2020, și cu un nivel sustenabil al datoriei (aproximativ 32% din PIB în 2021, din care o mare parte este datorată partenerilor externi în condiții concesionale). Înainte de presiunile inflaționiste globale cauzate de războiul din Ucraina, Banca Națională a Moldovei a reușit, în general, să mențină inflația în intervalul său țintă de 5% (+/-1,5 puncte procentuale), în timp ce un regim de curs de schimb flotant a menținut stabilă moneda națională. Ca urmare a creșterii rapide a prețurilor la energie și alimente, creșterea inflației de 22% până la sfârșitul primului trimestru din 2022 este una dintre provocările cheie pentru viitoarea stabilitate macroeconomică a Moldovei, pe lângă costurile locuințelor și un aflux mare de refugiați ucraineni. Deficitul de cont curent a fost în medie de 7,3% din PIB în ultimii 10 ani, în principal din cauza unui deficit comercial mare. Aceasta din urmă s-a datorat cererii interne puternice susținute de remitențele mari, de termenii comerciali nefavorabili și de o bază de export relativ slabă. Cu toate acestea, grație sprijinului substanțial din partea partenerilor internaționali, Moldova a reușit să își majoreze semnificativ rezervele valutare. După cum s-a menționat, sectorul întreprinderilor de stat din Moldova rămâne mare, cuprinzând aproximativ 900 de companii, care împreună dețin active în valoare de aproximativ 26% din PIB și angajează aproximativ 6% din forța de muncă activă. Sectorul continuă să sufere din cauza lipsei unor bune practici de guvernanță corporativă, a ineficienței și a unei supravegheri deficitare. Acest lucru subminează și mai mult investițiile din sectorul privat și competitivitatea economiei în ansamblu și prezintă riscuri fiscale. CE consideră că sunt necesare reforme suplimentare, în special în ceea ce privește îmbunătățirea guvernanței corporative, reorganizarea, privatizarea și lichidarea societăților neviabile. În plus, sectorul informal rămâne relativ mare, reprezentând 27% din PIB în 2020. Sectorul financiar din Moldova a trecut prin reforme semnificative, în special în urma fraudei bancare din 2014, care s-a ridicat la echivalentul a 12% din PIB. De atunci, principalele bănci sistemice au fost restructurate, iar majoritatea acțiunilor au fost vândute unor acționari internaționali transparenți. În prezent, sectorul bancar din Moldova pare bine capitalizat, toate băncile respectă ratele de adecvare a capitalului, iar ponderea creditelor neperformante a scăzut semnificativ în ultimii ani. Datorită reformelor reușite din sectorul bancar, accesul la finanțare s-a îmbunătățit recent, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cu toate acestea, gradul de intermediere financiară rămâne scăzut, ponderea creditelor acordate sectorului privat fiind în medie de 20% din PIB în perioada 2017-2021. În plus, progresul general în ceea ce privește recuperarea activelor furate și soluționarea cazurilor de fraudă bancară a fost lent și lipsit de transparență. Piața forței de muncă se caracterizează prin deficiențe structurale semnificative, evidențiate de o rată de ocupare a forței de muncă foarte scăzută, de aproximativ 49% în 2020. Acest lucru se datorează în parte ponderii mari a ocupării informale a forței de muncă, în special în sectorul agricol și în cel al construcțiilor. Există, de asemenea, o neconcordanță între competențele și cerințele profesionale. Crearea de locuri de muncă de calitate este limitată de lipsa de investiții private și străine în sectoarele cu valoare adăugată mai mare. Se remarcă faptul că Moldova suferă de un nivel scăzut de competențe și de conformitate din cauza calității slabe a educației și a emigrării semnificative a forței de muncă calificate. Infrastructura fizică a Moldovei rămâne relativ subdezvoltată, în ciuda sprijinului substanțial din partea partenerilor internaționali și a investițiilor semnificative ale guvernului. Sectorul energetic suferă de deficiențe structurale esențiale. Moldova este complet dependentă de livrările de gaze din Rusia și nu are nicio capacitate de stocare pe teritoriul său, ceea ce o face extrem de vulnerabilă în fața furnizorului. Piața energiei electrice se confruntă cu probleme similare, cu o diversificare redusă a resurselor energetice și o infrastructură subdezvoltată. Separarea companiilor energetice este, așadar, o prioritate cheie pentru viitor. Concluzia Comisiei Europene indică faptul că economia Moldovei nu este foarte diversificată și rămâne puternic dependentă de sectorul agricol, ceea ce o face mai puțin productivă și deosebit de vulnerabilă la condițiile climatice. Agricultura reprezintă aproximativ 12% din PIB-ul oficial al Moldovei (începând cu 2021), iar agricultura informală de subzistență reprezintă încă 11% din PIB. Alimentele, produsele agricole și alte bunuri reprezintă aproape jumătate din exporturile Moldovei, ceea ce indică structura slabă a exporturilor și necesitatea de a avansa în lanțurile valorice globale. Sectorul manufacturier rămâne relativ slab, ponderea sa în PIB scăzând de la 15,4 % în 2016 la 12,4 % în 2021. Cu toate acestea, sectorul IT a înregistrat o creștere marcantă, în special după pandemie, iar acest lucru se reflectă în creșterea contribuției sale la creșterea PIB. Concluziile și recomandările CE subliniază că, în ceea ce privește criteriile economice, Moldova a aplicat politici macroeconomice solide, a îmbunătățit semnificativ stabilitatea sectorului financiar și a mediului de afaceri. Moldova trebuie să remedieze punctele slabe pentru a atrage mai multe investiții private străine și să crească investițiile publice și private în infrastructura strategică, educație și inovare. Printre domeniile-cheie pentru îmbunătățirea funcționării economiei de piață se numără, de asemenea, reducerea corupției și reformarea sistemului judiciar, aplicarea drepturilor de proprietate, dezvoltarea în continuare a unui mediu de afaceri mai dinamic și îmbunătățirea reformei guvernanței corporative a sectorului întreprinderilor de stat pentru a reduce dimensiunea acestora. În mod similar, sunt necesare îmbunătățiri ale securității energetice pentru a reduce intensitatea energetică a economiei și a societății. În plus, capacitatea țării de a face față presiunilor concurențiale din UE va depinde de o piață a forței de muncă mai stabilă și mai diversificată și de reducerea plecărilor de forță de muncă, sporind potențialul de creștere al Moldovei și competitivitatea sa externă. // 17.06.2022 - InfoMarket
