Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

BERD va acorda Moldovei un credit suplimentar de aproximativ 24 de milioane de euro pentru reconstrucția infrastructurii feroviare, în special a porțiunii Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești.

BERD va acorda Moldovei un credit suplimentar de aproximativ 24 de milioane de euro pentru reconstrucția infrastructurii feroviare, în special a porțiunii Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești.

Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care a precizat că Planul de reabilitare a tronsonului de cale ferată Tighina-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești se conturează tot mai mult. Asta după ce președintele Moldovei, Maia Sandu, a semnat decretul privind inițierea negocierilor și aprobarea semnării Amendamentului nr. 2 la Acordul de împrumut dintre Moldova și BERD, în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare. ”Foarte curând, în luna octombrie, îl așteptăm în Moldova pe directorul general BERD pentru Europa de Est și Caucaz, Matteo Patrone, ca să semnăm documentul în sumă de circa 24 milioane de euro, bani adiționali la cei 27,5 milioane de euro, care sunt dedicați pentru reconstrucția infrastructurii feroviare din țară”, - a declarat Andrei Spînu. Agenția InfoMarket a scris anterior că, infrastructura pe secțiunea de 233 km a căii ferate Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești este planificată să fie reabilitată cu ajutorul creditelor acordate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții. A fost menționat că costul total al proiectului este estimat la 55 de milioane de euro. Proiectul prevede renovarea și modernizarea liniilor de cale ferată, managementul de comandă și semnalizare, telecomunicații, trecerile la nivel și echipamente de alimentare cu energie electrică. Este planificat ca implementarea proiectului menționat să mărească viteza trenurilor până la 100 km/h și, în consecință, să crească traficul de mărfuri. Anterior, s-a anunțat că 7 companii din România, Ucraina, Rusia și Kazahstan s-au arătat interesate să participe la modernizarea tronsonului feroviar Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. // 28.09.2021 — InfoMarket.

Noutați dupa tema