Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Sergiu Gurău – antreprenorul social din Moldova care creează șanse reale pentru tineri cu dizabilități, cu suportul EU4Youth

Sergiu Gurău – antreprenorul social din Moldova care creează șanse reale pentru tineri cu dizabilități, cu suportul EU4Youth

Sergiu Gurău s-a născut în Răzeni, satul în care a crescut, a învățat să iubească oamenii și tot aici a decis să rămână pentru a genera o schimbare reală. De aproape 20 de ani, el conduce Asociația obștească „Eco-Răzeni”, o organizație care a pornit cu proiecte de mediu, dar care s-a transformat treptat într-un sprijin esențial pentru tinerii din comunitate, în special pentru tinerii cu dizabilități.

Schimbarea de direcție nu a fost o întâmplare. Sergiu a văzut cu ochii lui cum o parte dintre tinerii de vârsta lui mergeau la facultate sau se angajau, în timp ce alții, mai ales tinerii cu dizabilități, rămâneau fără aceste oportunități. Mulți nu aveau acces la educație, iar unii - nici măcar la o primă experiență de lucru sau pe cineva alături care să creadă în ei.

În 2005, Sergiu a decis că nu poate rămâne un simplu observator. A început să lucreze direct cu tinerii, iar câțiva ani mai târziu a fondat „Floare de Cireș” – o întreprindere socială care a devenit un exemplu pentru toată țara. Aici, tineri cu dizabilități și persoane din medii vulnerabile lucrează cot la cot în domeniul serviciilor de catering, învățând o meserie, câștigând bani și, cel mai important, dobândind încredere în propriile forțe. Astăzi, 51 de oameni lucrează în această întreprindere, dintre care 30 sunt tineri cu dizabilități.

În 2015, „Eco-Răzeni” a lansat și un program de instruire la locul de muncă, organizat de două ori pe an tinerilor din alte localități. Pe durata a patru luni, grupuri de până la nouă persoane vin la Răzeni pentru a trăi și lucra în cadrul întreprinderii. Pentru mulți, este prima experiență departe de familie și un pas important către autonomie.

„Am atras atenția presei, autorităților publice și a început o mediatizare largă. Familii din alte localități, în care la fel sunt tineri cu dizabilități, au început să ne contacteze și să întrebe cum ar putea și copiii lor să beneficieze de astfel de oportunități. Noi, la momentul respectiv, nu aveam posibilitatea să le oferim zeci de locuri de muncă, însă, analizând practicile internaționale, am înțeles că putem să le oferim temporar oportunitatea de a trăi experiența asta în cadrul unei întreprinderi, să vadă ce înseamnă asta și să deprindă niște competențe de muncă. Am înțeles că fără dezvoltarea competențelor sociale, nu este eficient. De asta, în programul nostru, am adăugat și partea de dezvoltare a abilităților sociale și interpersonale, precum gestionarea banilor, comunicarea, relaționarea, educația sexuală, accesarea serviciilor, petrecerea timpului liber într-un mod util, în funcție de necesitățile fiecărui tânăr.”

Un moment-cheie în extinderea eforturilor a fost sprijinul oferit de programul EU4Youth. Datorită sprijinului primit, munca din Răzeni s-a extins în nordul și sudul țării, prin proiectul
Persp@ctive – Perspective îmbunătățite pe piața muncii prin acces la oportunități de dezvoltare a competențelor digitale.

În perioada 2023-2025, 200 de tineri din șase raioane au primit instruire în competențe digitale și antreprenoriale, printre care aproape 40 de tineri cu dizabilități. Pentru unii, a fost pentru prima dată când au folosit un calculator; pentru alții, începutul unui drum spre un interviu de angajare. Pentru toți, însă, a fost șansa de a vedea că viitorul lor poate fi mai bun.

„La finalul proiectului, evaluările au arătat o creștere medie de aproximativ 20% a nivelului de încredere al participanților în propria capacitate de a se integra pe piața muncii. Aproximativ 80% dintre tineri au declarat că se simt mai informați și mai siguri în legătură cu viitorul lor profesional. Tinerii cu dizabilități nu au nevoie doar de instruiri. Au nevoie de încrederea cuiva care îi vede, îi ascultă și îi ajută să facă primul pas. Suportul EU4Youth ne-a permis să ajungem la ei și să îi ghidăm spre independență”, spune Sergiu Gurău.

Sprijinul programului a venit, spune el, într-un moment strategic crucial. Nu a schimbat direcția organizației, ci a accelerat-o. A oferit resurse, parteneriate internaționale, acces la o rețea de profesioniști din Austria, Marea Britanie, Cehia și Polonia: „Eco-Răzeni este un prieten fidel al programului EU4Youth, am fost beneficiari în faza a doua a acestuia și suntem norocoși că am reușit să convingem partenerii că și în faza a III-a putem să contribuim, ca organizație, la îmbunătățirea situației în ceea ce privește angajabilitatea tinerilor și promovarea oportunităților antreprenoriale. Noi aveam un plan strategic pentru cinci ani. Finanțarea din cadrul EU4Youth ne-a ajutat să implementăm ce era deja gândit, dar pentru care nu aveam resurse suficiente. Fiecare partener a venit cu experiența sa, cu propriul model de lucru. Acest schimb a fost unul dintre cele mai mari câștiguri ale proiectului”, explică Sergiu.

În prezent, echipa dezvoltă un program de consiliere vocațională individuală pentru tinerii de 14-16 ani, continuând direcția începută în cadrul proiectului „Persp@ctive”. Scopul este ca fiecare tânăr, cu sau fără dizabilitate, să aibă acces la orientare timpurie și la informații relevante despre propriile opțiuni. „Am înțeles că fiecare tânăr are nevoie de ghidare individuală, nu doar de instruiri de grup”, explică el.

Povestea lui Sergiu arată un lucru esențial: schimbarea reală vine din munca constantă cu oamenii și grijă reală față de nevoile lor. Sprijinul programului EU4Youth a accelerat acest proces, dar direcția a pornit din Răzeni, de la un om care și-a propus să aducă o schimbare pozitivă în societate prin propriul exemplu. Și continuă să o facă, zi de zi.

Programul EU4Youth Faza a III-a: Ocuparea forței de muncă și antreprenoriat în rândul tinerilor, finanțat de Uniunea Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei, este implementat de Agenția Centrală de Management a Proiectelor (CPVA) în țările Parteneriatului estic. Acestea includ Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Programul se derulează până la mijlocul anului 2026 și vizează furnizarea de asistență tehnică organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, în vederea combaterii șomajului în rândul tinerilor și al îmbunătățirii capacității de angajare.

Noutați dupa tema