Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România: Alinierea graduală a politicilor fiscale din Moldova la practicile UE – un pas important pentru integrarea europeană

Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România: Alinierea graduală a politicilor fiscale din Moldova la practicile UE – un pas important pentru integrarea europeană

Acum o lună, Republica Moldova a făcut un pas semnificativ în parcursul aderării la Uniunea Europeană, fiind lansate oficial negocierile cu UE. Aceasta etapă importantă în istoria țării impune accelerarea alinierii legislației Republicii Moldova la prevederile acquis-ului comunitar în diverse domenii. Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Dan Manolescu susține că alinierea politicilor din domeniu fiscal la bunele practici ale statelor membre UE reprezintă o veste bună pentru toată lumea și va avea multiplu impact: pe de-o parte, va aduce Moldova mai aproape de familia europeană și pe de alta parte, practicile fiscale consacrate la nivelul UE vor asigura venituri suplimentare la bugetul de stat, reprezentând totodată un semnal pozitiv pentru investitorii străini.

Dan Manolescu, fost Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor din România,  menționează faptul că România, deși se confruntă la rândul ei cu multiple provocări, are arii specifice de reglementare care pot servi ca exemplu de bună practică pentru autoritățile de peste Prut. În acest sens, Președintele Camerei Consultanților Fiscali menționează zona accizelor, acolo unde România aplică pe deplin prevederile directivelor și regulamentelor UE (prevederi armonizate pentru produse energetice, alcool și tutun), dar a ales să meargă mai departe, introducând și categoria accizelor nearmonizate (aplicate produselor cu nicotină, tutunului încălzit sau băuturilor răcoritoare cu un nivel ridicat de zahăr).
”În acest domeniu România urmează exemplul majorității statelor UE, acciza aplicabilă de exemplu în cazul produselor din tutun încălzit sau a celor cu nicotină fiind mai puțin de 50% din acciza aplicată țigărilor convenționale. Majoritatea țărilor candidate la UE: Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, au adoptat aceeași abordare în ceea ce privește accizarea acestor produse și cred că putem să spunem că România este un exemplu de succes în acest sens”, a menționat Dan Manolescu.

Expertul susține că alinierea și racordarea accizelor la practicile UE au avut un impact pozitiv și asupra încasărilor la bugetul de stat. Anual, companiile de tutun din România, mari contribuabili, virează la bugetul statului peste 20 miliarde lei românești RON, reprezentând accize și TVA, sumele având o evoluție pozitivă de la an la an.

În acest context, trebuie să amintim că în Republica Moldova, situația privind aplicarea accizelor la produse de tutun încălzit și țigările electronice este semnificativ diferită. În timp ce acciza la țigările electronice este sub media Europeană, produsele din tutun încălzit au o acciză echivalentă cu cea aplicabilă țigărilor clasice, situație atipică la nivelul statelor UE, și mai mare chiar decât în toate celelalte țări candidate la UE.

”Republica Moldova are oportunitatea de a se putea inspira din practica României și a altor state membre pentru a ajusta legislația din domeniul fiscal și a accelera negocierile de aderare la UE. Este salutabil faptul că Guvernul Moldovei a făcut un prim-pas în acest sens, demarând un proces de aliniere a accizelor la produsele din tutun și produsele conexe la practicile europene, prin eliminarea discrepanței de taxare între produsele de tutun încălzit și țigările electronice”, a adăugat Dan Manolescu.  

”Autoritățile moldovenești, trebuie să își păstreze pragmatismul și să urmeze Directivele UE, precum și practicile de succes de peste 10 ani din majoritatea statelor membre. În prezent, vedem că Guvernul de la Chișinău face pași importanți în direcția racordării politicilor fiscale la practicile Uniunii Europene”, a declarat președintele Camerei Consultanților Fiscali din România.

În ședința din 8 iulie, Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2025, documentul urmează a fi votat de Parlament.

Sursa: https://www.mold-street.com/?go=news&n=18594

 

Noutați dupa tema