Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Expert Moldindconbank: Moldova este atacată de escroci din țările vecine

Expert Moldindconbank: Moldova este atacată de escroci din țările vecine

Escrocii utilizează diverse metode pentru a obține acces la datele personale ale cetățenilor, precum și o serie de scheme pe care le aplică diferitor categorii de deținători de carduri. Despre aceasta a declarat Artem Didushko, directorul Departamentului Digital Business și Carduri al Moldindconbank, în cadrul emisiunii ”Новое утро” de la Cinema 1.

„Trăim într-o lume digitală, dar considerăm că nimeni nimic nu știe despre noi. De fapt, în Internet lăsăm o mulțime de așa-numite „artefacte”. Ne înregistrăm pe diverse site-uri care sunt piratate de escroci, iar apoi datele noastre personale sunt vândute pe Darknet. De exemplu, anul trecut datele mele personale au apărut în cinci astfel de baze de date, cu indicarea numărului de telefon, adresei, numelui etc. Tot ce îmi rămâne este să dictez escrocilor datele care le lipsesc, pentru a rămâne fără bani în cont. De multe ori oamenii, atunci când plasează anunțuri de vânzare pe platformele online, lasă acolo și informații cu caracter personal. Roboții scanează Internetul și scot numele și numărul de telefon.

Escrocii trebuie doar să verifice la ce bancă persoana deține cardul. Pot spune că fortăreața escrocilor se află alături - în Ucraina și România. Prin urmare, noi, care ne aflăm la mijloc, suntem atacați”, a explicat Artem Didushko.
Potrivit expertului, escrocii abordează în mod diferit categoriile de deținători ai cardurilor: „Dacă vorbim de adulți, pensionari, atunci escrocii spun că există probleme de securitate și încearcă să-i protejeze, iar pentru ”a le salva banii” au nevoie doar de datele cardului. În ce privește categoria de tineri, escrocii le spun că au câștigat un premiu și solicită datele cardului, argumentând că e necesar doar de a plăti livrarea. Un alt scenariu prevede că escrocii încearcă să convingă tinerii să investească, obținând un super profit. De exemplu, investind 100 de lei pot obține 600 de lei, însă pentru aceasta au nevoie de datele cardului. Pe fundalul acestor emoții, așteptării unor bani ușori sau a unui premiu, oamenii furnizează date escrocilor.”

Artem Didushko a amintit că Moldindconbank este cea mai mare bancă din țară la capitolul carduri emise, cifra cărora ajunge la aproape 1,3 milioane, de aceea instituția financiară se implică activ în informarea clienților despre schemele de fraudă și protecția împotriva acestora.

„Am lansat o campanie socială pentru a informa deținătorii de carduri despre importanța protecției personale. Campania este orientată către toți clienții, deoarece escrocii nu îi selectează în funcție de vârstă sau sex. Avem un sistem de monitorizare 24/7, format atât din angajați ai băncii care monitorizează non-stop și în timp real tranzacțiile clienților, cât și dintr-un sistem care automat identifică un comportament atipic clienților. Cunoaștem modelele de comportament ale escrocilor și stabilim anumite reguli. De exemplu, un client a folosit mereu un telefon cu sistem Android, iar ulterior brusc apare un telefon cu alt sistem sau invers. Or înregistrăm o locație atipică pentru a accesa aplicația mobilă. De exemplu, din Polonia, deși clientul mereu intra în aplicație din Moldova. În astfel de cazuri se declanșează sistemul nostru de monitorizare și expediază o alertă. Anunțăm clientul, iar angajații blochează imediat cardul”, a explicat directorul Departamentului Digital Business și Carduri al Moldindconbank.

În ceea ce privește recomandările privind protecția împotriva fraudelor, Artem Didushko a remarcat că „banca niciodată nu sună clientul, pentru ”a-i proteja bani”, deoarece are deja toată informația”. În astfel de cazuri clienții ar trebui să întrerupă imediat conversația telefonică și să o raporteze la banca unde sunt deserviți. În plus, e necesar ca oamenii să fie atenți în timpul navigării în Internet și pe rețelele sociale, să nu deschidă link-uri dubioase.

Amintim că Moldindconbank a lansat campania socială „Securitate bancară și antifraudă”, al cărei scop este de a informa cetățenii, indiferent de banca la care sunt deserviți, despre riscurile de fraudă.

Interviul integral poate fi urmărit aici:
https://www.youtube.com/watch?v=HKoUoo9VI58

Noutați dupa tema