Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Deșeuri reduse la zero - Cum o antreprenoare moldoveancă vrea să schimbe regulile modei

Deșeuri reduse la zero - Cum o antreprenoare moldoveancă vrea să schimbe regulile modei

Industria modei a devenit una dintre cele mai mari surse de poluare ale planetei. Cele mai recente studii și rapoarte din domeniu arată că peste 2.000 de haine sunt aruncate în fiecare secundă. Iar aproape 90% din fibrele textile provenite din haine și articole de îmbrăcăminte sunt incinerate sau trimise la groapa de gunoi. Potrivit unui raport din 2019, Banca Mondială a declarat că „industria textilă este responsabilă pentru aproximativ o cincime din poluarea apei la nivel mondial”. Statisticile îngrijorătoare i-a determinat și pe antreprenorii moldoveni cu afaceri în domeniu să devină mai inovativi pentru a salva viitorul planetei.

Victoria Danilă - antreprenoare din Chișinău - proiectează haine și alte produse adaptate nevoilor bebelușilor născuți prematur. Ea a obținut un brevet pentru produsele sale și a câștigat 11 medalii de aur la expoziții internaționale. În acest an, în cadrul competiției „GCIP Moldova 2023”, a participat cu o idee inovatoare - o soluție inteligentă de monitorizare a apei și prelucrare a hainelor, pentru obținerea de produse funcționale. Ideea sa a fost apreciată de către juriu și a fost desemnată câștigătoare la categoria „Consumul eficient al apei”.

Victoria Danilă, antreprenoare, a spus: „Eu am participat la acest concurs și anul trecut, de fapt m-am încadrat la categoria deșeuri, însă nu am trecut mai departe. Mi-am propus anul acesta ca să mai particip o dată și deja am depus conștient la categoria „Consumul eficient al apei”. Soluția prevede un sistem inteligent care ne permite economisirea apei în toate procesele tehnologice cu implementarea unor aparate și a unor tehnologii moderne, ceea ce ar economisi un volum mare de apă la procesul de spălare sau prespălare a produsului. De asemenea, foarte mulți consumatori, înainte de a îmbrăca o haină cumpărată, îndeosebi la copii, le spală înainte de purtare. Noi ne-am propus să evităm această etapă. Printr-un dispozitiv, utilaj de oxigenare – sterilizare, produsele vor fi împachetate și gata de purtare.”
Industria textilă este responsabilă pentru 20% din poluarea apelor. Potrivit cercetărilor, pentru fabricarea unui kilogram de bumbac sunt folosite cca 20 de tone de apă. Iar spălarea țesăturilor sintetice eliberează în mediu tone de microfibre, estimate la  35% din microplasticele primare.

„Este un consum foarte mare de apă la toate produsele, începând de la etapele de elaborare a firului, la etapa de vopsire, prespălare, spălare ș.a.m.d. Calculând și făcând o cercetare la nivel național și global, a fost demonstrat că într-adevăr se consumă foarte multă apă, îndeosebi la produsele pentru copii. În interval de până la un an de zile, pot fi utilizate 260 de piese, haine pentru copii. Ce se poate de făcut cu aceste haine care au fost purtate o dată, de două ori? S-ar putea da la reutilizare sau la sterilizare și la purtare ulterioară, pentru a fi posibilă evitarea deșeurile care se creează atât de mult din cauza textilelor.” a mai adaugat Victoria.
Conceptul inovator prezentat de Victoria se află în căutare de finanțatori, iar odată ce va fi achiziționat și instalat  dispozitivul de dezinfectare a hainelor promite să aducă soluții semnificative în ceea ce privește protecția mediului și durabilitatea în industria textilă.

Victoria Danilă, antreprenoare: „Va fi o mini întreprindere unde fiecare va putea aduce hainele vechi, în care va avea un cost mai mic pentru a procura produse noi. Din cele vechi se pot confecționa altele sau, dacă au nevoie de anumite reparații, vor fi reparate. Multe haine sunt lăsate de vechi din cauza că au un defect. De asemenea va fi posibilă închirierea hainelor. Sunt o parte din consumatori care au nevoie de anumite haine doar pe o anumită perioadă de timp, iar noi, ca să oferim acest serviciu, vom dezinfecta toate hainele și le vom propune spre purtare. Acest dispozitiv este extrem de necesar la magazinele second - hand, unde cumpărătorul nu știe nimic despre haina achiziționată. Noi ne-am propus să evităm orice situație de îmbolnăvire și să mergem prin procedura de dezinfectare.”
În cadrul  „GCIP Moldova 2023”, pentru ideea sa, Victoria Dănilă a primit un premiu bănesc de 10.000 de dolari.
„Banii câștigați îi vom folosi pentru elaborarea platformei, pentru că ne dorim o conexiune dintre consumatori, atelierele de reparație și întreprinderile de confecții, unde fiecare își poate găsi serviciul de care are nevoie. Ne dorim să dezvoltăm acest sistem, după care să putem să îl scalăm și în alte regiuni ale țării și poate la nivel internațional.” a mai adaugat Victoria.

Gala „Moldova Eco Energetică” a fost organizată de Agenția pentru Eficiență Energetică (restructurată în Centrul Național pentru Energie Durabilă), în parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și cu sprijinul: Ministerului Energiei al Republicii Moldova, Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova (UE), Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova), Global Environment Facility (GEF), Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), Skat Consulting, ÎCS „Premier Energy”, SRL, Ambalaj Market și Solar Energy.
 

 Video: https://www.youtube.com/watch?v=MYj1QBHSC0M
 

Noutați dupa tema