Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Companiile din Republica Moldova își doresc predictibilitate și stimulente fiscale. Comentariu de la Mila Malairău, director executiv AmCham

Companiile din Republica Moldova își doresc predictibilitate și stimulente fiscale. Comentariu de la Mila Malairău, director executiv AmCham

Un studiu recent al Camerei Americane de Comerț a scos la iveală faptul că 49% dintre investitorii din Republica Moldova percep un deficit de predictibilitate în cadrul de investiții. De altfel, aceasta este una dintre principalele preocupări exprimate de comunitatea de afaceri din țară. Despre care sunt așteptările companiilor străine din Republica Moldova și ce le-ar putea convinge să investească mai mult pe piață noastră am discutat cu Mila Malairău, directorul executiv al AmCham.

Situația geopolitică regională, contextul economic mondial și criza din țară a influențat percepția investitorilor privind predictibilitatea. Astfel, potrivit studiului realizat de Camera Americană de Comerț, 49% dintre respondenți consideră că predictibilitatea cadrului de investiții este rea în Republica Moldova.

„Noi nu vedem cine și cum a răspuns, dar într-adevăr așa este – 49% vor o predictibilitate mai bună. Și cred că răspunsul vine de la situația geopolitică regională, dar și situația macro-economică mondială. Viziunea pe termen lung a fost afectată și de criza națională economică, în speță cea energetică. Impactul acestei crize a atras după sine și o inflație mare, ceea ce ne-a afectat și pe noi. Luate împreună, toate astea, crează condiții mai puțin stabile și previzibile”, a declarat Mila Malairău.
 
Printre top 3 activități de suport pe care le așteaptă companiile din partea autorităților se numără introducerea stimulentelor fiscale. Cele mai multe stimulente își doresc companiile care produc, urmate de curierii-trasnportatori, companiile IT și cele din domeniul farmaceutic.

„Companiile IT vor păstrarea regimului fiscal, fiindcă există un proiect de modificare a legii care stabilește niște criterii de eligibilitate și modului în care se impozitează rezidenții parcului IT. Au fost tentative de a aduce mai multe industrii în calitate de rezident al parcului. S-a vorbit de o majorare mică a taxei unice de 7% pentru rezidenții parcului IT. Evident că a apărut o îngrijorare în urma acestor tentative, fiindcă se consideră că acest parc atrage investiții și generează exporturi. Și rezidenții zonelor economice libere vor să le fie păstrate condițiile fiscale”, subliniază directorul executiv al Camerei Americane de Comerț.
 
52% din cele 100 de companii intervievate au declarat că planifică să se extindă pe piață, iar unele dintre ele au anunțat deja noi investiții. De exemplu, este cazul multinaționalei Philip Morris International, care a semnat cu „Tutun-CTC”un contract privind fabricarea brandurilor Philip Morris International (PMI).
Studiul mai relevă că Republica Moldova are nevoie de politici de stat inovative care ar stimula investițiile. Astfel, 19% au declarat că politicile și programele de susținere a noilor investiții sunt bune, 47% au o părere neutră, iar 33% susțin că politicile în acest domeniu sunt rele.

„În primul rând, toți acum se uită în direcția sectorului financiar, în direcția fintech-urilor. La fel, se apreciază inovațiile care ne-ar ajuta să trecem la energia verde. Ca și în UE, se vrea promovarea economiei sustenabile. Se pune accent pe economia circulară – procesarea deșeurilor. Nu putem trece cu vederea nici domeniul sănătății, comerțul electronic. Dar, în cazul Moldovei, este vorba și de agricultură, per general - tot ce ține de digitalizarea proceselor. Toată lumea vrea să devină mai rapidă, mai modernă, mai eficientă”, a declarat Mila Malairău.
 
Potrivit datelor oficiale, principalii investitori străini în economia Republicii Moldova sunt din Cipru, Rusia, România, Olanda și Germania. Până la sfârșitul anului 2022, valoarea stocului de Investiții directe în economie a atins suma de 4,33 miliarde dolari, înregistrând o creștere de 13 milioane de dolari față de sfârșitul anului 2021.
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Noutați dupa tema