Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

(VIDEO) Recuperarea bunurilor infracționale – care sunt pașii, ce instituții publice sunt implicate și ce se întâmplă cu bunurile recuperare

(VIDEO) Recuperarea bunurilor infracționale – care sunt pașii, ce instituții publice sunt implicate și ce se întâmplă cu bunurile recuperare

Case, mașini, terenuri, articole de lux, bani în numerar, conturi și chiar monedă virtuală – dacă sunt obținute, deținute sau utilizate ilegal, sunt considerate bunuri infracționale, iar proprietarii... pot rămâne fără ele. Statul urmează să le încaseze și utilizeze, iar procesul de recuperare este unul foarte complex și poate dura mai mulți ani.

Procesul începe cu schimbul de informații între instituții publice, persoane fizice sau juridice și chiar instituții internaționale, iar atunci când sunt demarate investigațiile financiare, acestea pot fi efectuate de mai multe instituții.
Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) poate efectua investigații doar la solicitarea Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, Inspectoratului General al Poliției, Serviciului Vamal și a Serviciului Fiscal de Stat. ARBI nu poate lucra independent de alte instituții și nu are dreptul de a iniția investigații financiare paralele fără o delegație oficială.

Subdiviziunea poate desfășura investigații financiare paralele în cadrul urmăririi penale pe 55 de tipuri de infracțiuni – inclusiv: infracțiuni de corupție, crimă organizată, spălarea banilor, trafic de droguri, trafic de ființe umane, contrabandă, evaziune fiscală. Adică infracțiuni care țin nu doar de competența Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii, dar și de competența Inspectoratului General al Poliției, a Serviciului Vamal și a Serviciul Fiscal de Stat.

Pașii de recuperare a bunurilor infracționale
Dacă în urma investigațiilor au fost depistate bunuri infracționale, atunci urmează indisponibilizarea, adică interzicerea înstrăinării bunurilor și, uneori, folosirii bunurilor până la decizia definitivă a instanței de judecată. ARBI este singura instituție care, pe lângă sechestrare, are în competență înghețarea bunurilor.
Odată indisponibilizate, bunurile sunt administrate de instituțiile specializate, până la confiscarea acestora. ARBI este responsabilă de evaluarea, administrarea și valorificarea anticipată a bunurilor sechestrate pe cele 55 de infracțiuni din competența sa, Ministerul Finanțelor administrează bunurile sechestrate pe alte tipuri de infracțiuni, iar Serviciul Fiscal de Stat este responsabil de bunurile ușor alterabile.

După decizia de confiscare, urmează recuperarea efectivă a bunurilor de către Serviciul Fiscal de Stat și executorii judecătorești. Statul poate încasa și utiliza bunurile confiscate sau contravaloarea acestora, iar anumite bunuri pot fi subiectul reutilizării sociale.

Începând cu anul 2021, Fundația Soros Moldova cooperează cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), oferindu-i asistență tehnică și suport pentru creșterea capacităților instituționale, definirea proceselor de lucru, îmbunătățirea comunicării, evaluarea necesităților, dezvoltarea cadrului normativ și a legislației aferente.
VIDEO - https://www.youtube.com/watch?v=3b3PKSMDa_M

 

Noutați dupa tema