Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Stimulentele financiare acordate angajatorilor – soluția propusă de Guvern pentru munca legală

Stimulentele financiare acordate angajatorilor – soluția propusă de Guvern pentru munca legală

Subvenționarea creșterilor salariale, dar și alte stimulente și mecanisme fiscale pot încuraja antreprenorii să treacă la munca formală. O politică socială în acest sens a fost propusă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și discutată de către experți în cadrul conferinței internaționale „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”. Politica socială este propusă în contextul în care în 2022 există un deficit de aproape 5 miliarde lei la bugetul asigurărilor sociale, în timp ce un studiu realizat de Expert-Grup și PNUD Moldova estimează pierderile fiscale totale la 15 miliarde de lei anual.

Mecanismul propus ar avea scopul de a ajuta companiile să treacă la munca „pe alb” și de a diminua concurența neloială de pe piață, dar și riscul angajaților neformali de a se confrunta cu o sărăcie extremă la vârsta de pensionare. Astfel, proiectul prevede rambursarea taxelor sociale pentru angajatorii care majorează salariile angajaților cu cel puțin 50%.

Marcel Spatari, Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova: „Asigurarea socială este un element fundamental al protecției salariaților. Din acest considerent, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a propus un mecanism nou de subvenționare a creșterilor salariale. Prin acesta vrem să stimulăm firmele să se conformeze, în special firmele care sub-declară salariile, și să le ajutăm să tranziteze perioada de conformare, iar costurile să fie acoperite parțial de stat, sub forma unor credite fiscale. Acest mecanism a fost propus pentru că rata relativ redusă a sarcinii fiscale pe salarii și ponderea foarte mare a salariilor nedeclarate duc la un deficit structural al bugetului asigurărilor sociale de stat.”

Fenomenul salariilor neraportate parțial sau integral ar depinde de o diversitate de factori, inclusiv: condițiile generale de business; condițiile specifice unei ramuri; capacitatea de impunere a statului; calitatea și volumul serviciilor obținute în schimbul contribuției; presiunea cheltuielilor curente; moralitatea angajatorilor și a salariaților; conștientizarea de către angajați a beneficiilor obținute; nivelul de echitate și credibilitatea sistemului. În acest sens, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova propune mai multe modalități de a interveni în procesul de trecere la munca legală.

Dumitru Budianschi, Ministrul Finanțelor al Republicii Moldova: „Tipologiile de intervenție ar fi subvenționarea locurilor de muncă, subvenționarea angajării temporare și subvenționarea creșterii salariilor. Orice subvenție primită din bugetul de stat este un instrument pentru a aduce plățile în sectorul oficial. Un alt mecanism care este folosit se referă la cheltuielile fiscale, prin facilitățile în taxe și în alte plăți obligatorii, pe care noi deseori încercăm să le diminuăm, pentru a atinge un anumit scop, de exemplu, diminuarea angajărilor neformale. Și ultimul instrument este creditul de orice natură, care duce la impunerea agentului economic de a raporta mai multe venituri oficiale.”
Investitorii străini din Republica Moldova susțin politica socială a stimulentelor financiare și își doresc ca, în contextul crizelor multiple, și companiile oneste să fie subvenționate.

Ana Groza, Directoare Executivă, Asociația Investitorilor Străini (FIA): „Investitorii străini propun ca pentru toate companiile la majorarea salariilor să fie scutiri de taxe sociale, și nu obligatoriu de 50%. De exemplu, în cazul majorării salariului de 10 mii de lei, agentul economic să beneficieze de scutiri de taxe sociale de 30%. Dacă, de exemplu, este un salariu de până la 15 mii de lei, să fie subvenționat cu 15%, iar dacă este de până la 20 de mii de lei, aproximativ 10% să fie scutit. Noi considerăm că această abordare va fi echitabilă. Subvenționarea, nu doar în contextul «trecerii pe alb» și a raportării integrale a salariului, dar și în contextul crizelor multiple, este importantă pentru toți agenții economici. De aceea, trebuie să ajutăm și companiile oneste, care achită constant, să beneficieze de unele subvenții din partea statului.”

Discuțiile integrale privind stimulentele financiare pot fi urmărite AICI.

Conferința internațională „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală” a fost organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.

Noutați dupa tema