Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Festivalul Industriilor Creative a continuat în cea de-a doua zi cu ateliere de creație și studii de caz a proiectelor naționale și internaționale cu impact

Festivalul Industriilor Creative a continuat în cea de-a doua zi cu ateliere de creație și studii de caz a proiectelor naționale și internaționale cu impact

Festivalul Industriilor Creative continuă! În cea de-a doua zi a evenimentului dedicat domeniilor creative s-au desfășurat mai multe activități de prezentare, învățare și dezvoltare a abilităților creative. Trei ateliere dedicate și trei studii de caz ale proiectelor de succes au fost prezentate de către invitați și speakeri participanților și tuturor celor interesați de industria creativă.
Festivalul Industriilor Creative 2022 este organizat de Asociația Companiilor de Creație COR și Proiectul Tehnologiile Viitorului (FTA), finanțat de USAID și Suedia, în parteneriat cu Fundația Moldcell.
Artele vizuale, designul și arhitectura – verticale de dezvoltare a industriilor creative
Agenda Festivalului Industriilor Creative a inclus sesiuni inspiraționale despre designul spațiilor publice, design grafic, crearea personajelor de desene animate și film. Iar pe tot parcursul evenimentului, în incinta Artcor a fost disponibilă spre a fi vizitată proiecția senzorială elaborată de Karen Grigorean.
Activitățile se încadrează sub umbrela sub-domeniului de design, o verticală importantă cu un mare potențial de talente, care poate propulsa spre dezvoltare industriile creative. In 2020, acest domeniu a înregistrat venituri din vânzarea produselor și serviciilor elaborate în valoarea de 14 milioane de dolari.
Unul din studiile de caz a fost prezentat de designerul industrial Mihai Stamati, care a povestit despre cum pot fi proiectate terenurile de joacă altfel pentru copii în spații publice. Designerul a explicat cum a creat un spațiu de joacă cu componente modulare care conțin lemn, beton și piatră naturală.
Mihai Stamati, designer industrial: „Scopul a fost să creăm un spațiu accesibil și pentru copiii cu deficiențe locomotorii, ale văzului și auzului. Partea diferită a acestui spațiu este faptul că include aproape toate simțurile umane. Când faci un teren de joacă ești pus în situația de a te juca cu obiectele pe care le faci, iar noi ne-am dorit un loc cu atmosferă de joacă ce oferă experiențe senzoriale valorificând potențialul diferitor materiale prin explorarea texturilor naturale și a facturilor.”
Un alt studiu de caz prezentat a fost brandingul pentru deschiderea celui mai mare Aquapark din capitală: „Vara Vara Aquapark”. Printre cele mai provocatoare momente au fost perioada limitată de timp pentru elaborarea brandului de la zero și conjunctura regională.
Iar Constantin Șarcov, moldoveanul inclus în Top Forbes Under 30 (România 2018) a povestit despre succesul de a câștiga pitch-ul agenției EA Sports din SUA și cum a creat identitatea Electronic Arts România.
Constantin Șarcov, directorul agenției creative Piko: „Solicitarea a fost de a crea o indentitate în interiorul unei identități. Pentru primele versiuni, am lucrat cu o echipă de 4 oameni, timp de jumătate de an. De asemenea, am creat o serie de mesaje pentru această corporație. Este primul client care ne-a spus că își dorește cipuri în interiorul cărților de vizită – o altă provocare pentru noi. Am avut o colaborare frumoasă, pentru că peste 2 ani am creat brandbook-ul pentru ei.”
Alți 11 tineri au participat la atelierul „Character Design” cu artista și regizoarea de animație Svetlana Grossu, care deține o experiență vastă în crearea videoclipurilor muzicale, reclamelor și filmelor de animație. Elevii au învățat să utilizeze formele și proporțiile, pentru a desena personaje din desene animate. Atelierul a pus accent pe instrumente și gradație și implementarea acestora în practică.
Un alt atelier a fost DIY Music Making, unde artistul, compozitorul și producătorul muzical Pavel Malyshev împreună cu participanții atelierului au înregistregistrat piese proprii, prin utilizarea tehnicii Ableton Live 11. Astfel, tinerii au pus bazele în „construcția” propriilor piese, prin utilizarea sunetului dintr-un demo acustic.
Pavel Malyshev, producător și compozitor: „Tehnicile de înregistrare, editare și producție permit dezvoltarea de produse acustice proprii, care pot fi dezvoltate în piese complete. Ne-am propus ca prin intermediul acestui atelier să arătăm pașii de dezvoltare a unui model audio, care poate fi dezvoltat, îmbunătățit și transformat într-o versiune proprie, modernă, creativă.”
Iar în cadrul atelierului de digitalizare a fotografiilor cu Rama Albastră, au fost restabilite imaginile imprimate pe hârtie în cel digital. Participanții au adus fotografii vechi de familie pe care le-au digitalizat și au avut oportunitatea de a vizita expoziția de tehnică fotografică veche din arhiva națională și poze vechi originale.
Victor Organ, inițiatorul proiectului „Rama Albastră”: „Denumirea proiectului a apărut după ce am observat că toate fotografiile vechi sunt în rame albastre. Este foarte important la restaurare să cunoaștem numele persoanelor din fotografii. Selectăm forografiile dacă reprezintă aspecte din viața cotidinană, piesaje, secvențe de la evenimente, portrete de familie și fotografii documentare și artistice. De ce digitalizăm fotografiile? Pentru că pe format fizic au nevoie de condiții speciale de păstrare, cu timpul hârtia degradează, se pot pierde. Din acest motiv, le scanăm și le păstrăm în diferite locuri.”
Iar la Mediacor, în cea de-a doua zi a Festivalului Industriilor Creative au avut loc atelierul de animație și proiecția a celor două episoade din Inelul de Foc.
Comunitatea creativă din Moldova este reprezentată de peste două mii de companii cu 10.000 angajați și  2.500 liberi profesioniști din domeniile design, publicitate, digital media, arhitectură, muzică, film, teatru, animații, editare carte și jocuri, AR/VR. În 2020, veniturile celor peste 2.000 de companii din sectorul creativ  - design, publicitate, digital media, muzică, teatru, film, AR/VR - au ajuns la 150 milioane de dolari.
 

Noutați dupa tema