Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Festivalul „DeVin&DeGust”: vinuri cu Indicație Geografică Protejată asortate cu bucatele tradiționale și cultura specifică fiecărei regiuni cu IGP. Cunoaște regiunea IGP „Valul lui Traian”

Festivalul „DeVin&DeGust”: vinuri cu Indicație Geografică Protejată asortate cu bucatele tradiționale și cultura specifică fiecărei regiuni cu IGP. Cunoaște regiunea IGP „Valul lui Traian”

Vinurile cu Indicație Geografică Protejată (IGP) vor fi în centrul atenției pe 29 mai, la Festivalul „DeVin&DeGust”.
Pe strada pietonală „Eugen Doga” din centrul capitalei, vizitatorii vor avea ocazia să cunoască toate detalii despre Indicațiile Geografice Protejate (IGP) - garant al originii și al calității Vinului Moldovei, despre consumul responsabil al vinului de calitate și combinarea acestuia cu gastronomia locală. Festivalul pune accent pe cele 3 regiuni IGP ale Moldovei: „Codru”, „Ștefan Vodă” și „Valul lui Traian”, istoriile specifice zonelor, dar și poveștile oamenilor care produc vinuri.  Evenimentul are loc la împlinirea a 10 ani de la delimitarea Regiunilor cu Indicație Geografică Protejată (IGP). Producerea vinurilor cu IGP se realizează începând cu 2015.
 
Regiunea IGP „Valul lui Traian”:  vinuri roșii cu o culoare intensă și un gust bogat
 
IGP „Valul lui Traian” este regiunea amplasată în sudul Republicii Moldova și cuprinde 3 subregiuni cu particularități pedo-climaterice specifice: Câmpia Bugeacului, Codrii Tigheciului și Terasele Prutului.  Zona include raioanele Leova, Cantemir, Cahul, Comrat, Ceadâr-Lunga, Taraclia și Vulcănești, fiind caracterizată de regiuni deluroase, văi adânci și versanți cu grad diferit de înclinare. Aici curge fluviul transfrontalier Prut și râurile interioare Ialpug și Cahul, cu afluenții lor. 
Structura geologică stratificată este caracterizată de sedimentele din epoca miocenă, iar datorită acestui fapt solurile sunt reprezentate preponderent de argile cu straturi de nisip, precum și sedimente marine de coastă de adâncimi mici și cele de deltă cu nisipuri, gresii și argile.
Calitatea vinurilor este condiționată de ieșirea la suprafață a depozitelor roșietice terțiare, bogate în microelemente. Acest lucru se remarcă în microzonele Ciumai, Vulcănești și Etulia.
De-a lungul timpului, regiunea s-a distins prin particularități de mediu specifice, care contribuie la obținerea vinurilor cu tipicitate pregnantă. Produsele vitivinicole cu IGP „Valul lui Traian” sunt vinurile roșii, rose, albe, vinuri spumante, vinuri spumante de calitate, vinuri spumante de calitate de tip aromat și vinuri licoroase.
 
Pe 60% din suprafața totală sunt cultivați strugurii cu bobul negru, care cresc pe versanții regiunii, iar cele mai frecvente soiuri sunt : Cabernet Sauvignon, Merlot, Sauvignon blanc și Chardonnay. 
Vinurile roşii provenite de aici au o culoare mai intensă decât în alte areale, care variază de la roşu-rodie până la roşu-vişiniu, cu arome fructuoase şi un gust bogat ca urmare a extractivităţii înalte. Regiunea a fost întotdeauna cunoscută pentru producerea vinurile licoroase de excepție, cu microzone particulare precum Trifești și Ciumai.
Vinurile albe sunt fine și vioaie, buchetul este complex și elegant cu note de fructe proaspete, gustul savuros și echilibrat. 
Vinurile rose sunt de culoare rose pal cu reflexe ale culorii de zmeură și petale de măcieș, buchetul fiind marcat de arome de fructe proaspete pe un fundal mineral, gust moale, fructuos, proaspăt și răcoros.
 
Radu Ieșeanu, director comercial, DK Intertrade SRL: „Vinurile produse în zona cu Indicație Geografică Protejată „Valul lui Traian” sunt foarte diferite, la fel și podgoriile. Specificul acestor vinuri se manifestă prin complexitate, mai bogate în gust, mai pline. De asemenea, sunt fructuoase și dulci. Ne dorim ca cei care le procură, consumatorii să înțeleagă că vinurile cu semnul de calitate – Indicație Geografică Protejată  sunt produse strict în confirmitate cu cerințele unui caiet de sarcini (CS), sunt supuse inui control intern și extern la respectarea cerințelor CS  la toate etapele de producere.”
 
Regiunea IGP „Valul lui Traian”: file din istorie
 
Regiunea vitivinicolă „Valul lui Traian” a fost numită după cel mai mare și vechi monument istoric din Republica Moldova. 
În privinţa Valurilor lui Traian, nu se cunoaşte cu exactitate care a fost caracterul lor aplicativ, scopul iniţial pentru care au fost create. Probabil au fost construcţii multifuncţionale care fie, erau privite ca obiective cu caracter militar, un sistem defensiv, fie aveau rolul de semne de hotar, fixând frontierele unor triburi, formaţiuni statale sau alte forme de organizare umană.
Această idee se bazează pe faptul că poziţionarea geografică a Valurilor lui Traian de Sus şi de Jos pe multe segmente nu este favorabilă unor acţiuni cu caracter defensiv.
 
 
Savurează vinurile cu IGP „Codru” la Festivalul „DeVin&DeGust”
 
Pe 29 mai, în cadrul Festivalului „DeVin&DeGust”‚ desfășurat pe strada pietonală „Eugen Doga” din centrul capitalei, vizitatorii vor avea ocazia să savureze vinurile moldovenești de calitate cu Indicație Geografică Protejată produse în regiunile delimitate.
 
Festivalul „DeVin & DeGust” este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, Asociațiile de Producători  de Vinuri cu IGP „Codru”, „Ștefan Vodă și  „Valul lui Traian”.
 
Biletele pot fi procurate aici, iar oaspeții „DeVin & DeGust” vor primi un pahar din tritan și 3 degustări de vinuri gratuite.
Toți banii colectați din vânzarea biletelor vor fi donați pentru susținerea refugiaților din Ucraina. 
Alte detalii și noutăți despre evenimentul „DeVin & DeGust” pot fi găsite pe pagina evenimentului.
 
Festivalul „DeVin & DeGust” se desfășoară și cu suportul partenerilor media:
AGROTV Moldova, KISS FM, Jurnal TV, TV8, Agrobizness, Agromedia, diez.md, ea.md, Infomarket, locals.md, moldova.org, replicamedia.md, wine-and-spirits.md, Wine Like a Local
 
 
 

Noutați dupa tema