Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

La Ungheni și Cahul este în dezvoltare un model de incluziune socio-economică a femeilor care vor să devină independente financiar

La Ungheni și Cahul este în dezvoltare un model de incluziune socio-economică a femeilor care vor să devină independente financiar

Femeile din regiunile Ungheni și Cahul sunt mai aproape de independență financiară. Acest lucru va putea fi realizat în baza unui model de incluziune socio-economică, care le va oferi posibilitatea să se dezvolte profesional, să se angajeze în câmpul muncii sau să ajungă la activități generatoare de venituri. Structura acestui model de incluziune a fost discutată la cea de-a cincea ședință de lucru a membrilor celor două Grupuri Locale de Experți (GLE) privind ocuparea femeilor din Ungheni și Cahul. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului „Abilitarea femeilor pentru Muncă Decentă și Viață Decentă”, implementat de Asociația Obștească „Făclia”.
În cadrul discuțiilor, reprezentanții Grupurilor Locale de Experți au reiterat că cele mai importante acțiuni pentru a dezvolta modelul de incluziune socio-economică trebuie să fie axate pe elaborarea unui mecanism de referire bazat pe parteneriate locale , dezvoltarea unei rețele de furnizori de servicii, consolidarea culturii și capacităților antreprenoriale în rândul femeilor, dezvoltarea infrastructurii de afaceri și promovarea antreprenoriatului social și a autoangajării.
Angela Ciocîrlan, manageră de proiect, președinta AO „Făclia”: „Platforma de dialog pe care am creat-o împreună cu reprezentanții Grupurilor Locale de Experți din regiunile Ungheni și Cahul are drept scop identificarea direcțiilor de intervenție cu privire la ocuparea femeilor. Lucrăm la elaborarea unei Agende locale de ocupare și a unui plan de acțiuni. Acesta va fi consultat cu toți partenerii, pentru a-l îmbunătăți și pentru a-l aduce la cea mai funcțională formă.”
Modelul de incluziune socio-economică are patru piloni de bază: mecanismul de referire bazat pe parteneriate, rețeaua de suport și asistență pentru femeile supraviețuitoare ale violenței în familie, strategia de identificare a beneficiarelor  și metodologia de furnizare a serviciilor de abilitare socio-economică a femeilor din regiunile Ungheni și Cahul.
Tatiana Lazăr, vicepreședintă a raionului Ungheni, coordonatoarea Grupului Local de Experți din Ungheni: „Ședințele Cluburilor pentru Femei au scos la iveală acțiuni concrete pe care trebuie să le întreprindem pentru a ajuta beneficiarele în parcursul lor de incluziune socio-economică. În acest sens, am elaborat un plan de acțiuni care urmează a fi completat și aprobat la ședința Consiliului Raional Ungheni. Planul se va concentra pe abilitarea economică a femeilor, astfel încât acestea să-și valorifice potențialul și să participe activ în economie.”
Vladimir Calmîc, vicepreședinte al raionului Cahul, coordonator al Grupului Local de Experți din Cahul: „Pentru a realiza sarcinile propuse în cadrul proiectului, este important să înțelegem foarte bine necesitățile acestor femei. În contextul crizei economice globale, împreună cu asistenții sociali și toți cei implicați, avem misiunea de a ajuta femeile din cadrul Cluburilor pentru Femei și de a le oferi oportunități reale de angajare în câmpul muncii, prin implementarea acțiunilor comune axate pe abilitarea socio-economică a acestora.”
Proiectul își propune să susțină 80 de femei supraviețuitoare ale violenței domestice, pentru ca acestea să beneficieze de toate oportunitățile de integrare economică, dar și să îmbunătățească percepția cetățenilor despre fenomenul violenței în familie și a celei bazate pe gen, egalitatea de gen și drepturile femeilor.
Proiectul „Abilitarea femeilor pentru Muncă Decentă și Viață Decentă” se desfășoară în baza Acordului de Colaborare cu UN Women, în cadrul proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women, în parteneriat cu UNICEF Moldova.
 
 

Noutați dupa tema