Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cine a „profitat” cel mai mult de pe urma unei modificări la Codul Fiscal, promovată de Nichiforciuc

Cine a „profitat” cel mai mult de pe urma unei modificări la Codul Fiscal, promovată de Nichiforciuc

În primele opt luni ale acestui an, veniturile bugetului de stat din accizele la țigările produse pe teritoriul Republicii Moldova au crescut de trei ori, arată datele Serviciului Fiscal. 


Astfel, dacă în opt luni ale anului 2020 încasările din accize la articolele din tutun produse pe teritoriul Republicii Moldova au constituit 85,54 milioane lei, apoi în aceeaşi perioadă a anului 2021 au depășit 242 milioane lei. 


Cum s-au adunat mai mulți bani în buget 


Saltul spectaculos al încasărilor nu a rămas neobservat de Ministerul Finanţelor, care în nota de argumentare a proiectului de lege de rectificare a Bugetului de stat pentru 2021, a menţionat această creştere ca unul dintre factorii ce au permis acumularea de venituri mai mari în visteria ţării. 


Cât nu este de straniu, dar această creştere se datorează în mare parte unor amendamente în legislaţie, promovate la finele anului trecut de fostul deputat democrat Eugen Nichiforciuc şi incluse în politica fiscală şi vamală pentru anul 2021, și care au stimulat majorarea producției la întreprinderile locale. 


E vorba de aplicarea accizei la așa-zisele țigări cu foi (cigarillos) „de dimensiuni mici cu o greutate maximă de 3 grame”, termen inclus în legislaţie tot în 2020 şi pentru care acciza a fost stabilită la 41% din valoarea acestora în lei.


La fel şi pentru categoria „Alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinând înlocuitori de tutun”. 


În schimb, pentru ţigarete, cu filtru sau fără, acciza (https://sfs.md/uploads/governmentdata/17/document/anul-2021pdf- 602d4ca4da2f4.pdf) pentru anul 2021 a fost stabilită la 621 lei plus 13% din valoare, dar nu mai puţin de 834 lei pentru o mie de bucăţi. 


Urmare a amendamentelor incluse în politica fiscală și vamală pentru anul 2021, producătorii de țigări cu foi (cigarillos) beneficiază de o impozitare preferențială, comparativ cu alte tipuri de țigări și, respectiv, aduc profituri mai mari producătorilor și importatorilor, dar după cum constată Ministerul Finanţelor şi încasări mai mari la Bugetul de stat. 


Ministerul Finanţelor menţionează şi companiile care au beneficiat cel mai mult. E vorba de Tutun-CTC SA, care a achitat la bugetul de stat sub formă de accize la produsele din tutun circa 63 milioane lei, şi de International Tobacco din Orhei – 52,2 milioane lei. 


A crescut consumul şi exportul sau Fiscul lucrează mai bine 


Un an în urmă, o parte dintre politicieni, de la fostul premier Pavel Filip la deputatul PAS Radu Marian, au criticat (https://www.mold- street.com/?go=news&n=11486) dur amendamentele, iar potrivit unor estimări, pierderile la buget urmau a fi de circa 168 milioane lei – cifră practic egală cu cea cu care a fost privatizat în anul 2019 combinatul Tutun-CTC (https://www.rise.md/articol/marea-privatizare/), care în trecut a fost cel mai mare producător de țigări. 


Deputatul PAS Radu Marian susținea că acestea vor provoca pierderi uriașe bugetului de stat, estimate la 10 lei la fiecare pachet de țigări, „nemaivorbind de daunele colosale aduse sănătății oamenilor, odată ce aceste țigări ajung să devină atât de accesibile”. 


Vezi toate sondajele (?go=sondaje) 


Acum, după ce a aflat cifrele, parlamentarul a presupus că acest salt se datorează creşterii semnificative a consumului intern şi a exportului sau a unei mai bune administrări fiscale, respectiv, colectării mai bune a taxelor. 


Radu Marian a promis că va veni cu o explicaţie, după ce se va documenta. Nu a oferit un comentariu nici administraţia întreprinderii Tutun-CTC SA. 


Cine sunt producătorii 


Amintim că, la începutul anului 2019, Tutun-CTC SA a fost privatizată (https://www.mold-street.com/?go=news&n=10592), în urma unui concurs aranjat la un preţ de doar 168 milioane lei. Noul proprietar este Le Bridge Corporation Limited, firmă deținută de omul de afaceri Franck Arif. 


Anul trecut Tutun CTC a înregistrat venituri de doar 58,7 milioane lei, care sunt la cel mai mic nivel de la reorganizarea întreprinderii în societate pe acţiuni în 1998. Profitul era de câteva sute de mii de lei. În acelaşi timp, doar în opt luni ale acestui an, Tutun CTC a plătit la bugetul de stat mai mulţi bani sub formă de accize, decât a vândut produse în 2020. 


Al doilea producător, menţionat în raportul Ministerului Finanţelor, este International Tobacco SRL. Firma este deţinută de Mihail Iovdii (20%) şi Stanislav Ţurcan (80%) și a avut în 2020 venituri de 48,74 milioane lei şi un profit de 10,7 milioane lei. Ţinând cont de faptul că în opt luni a achitat la bugetul de stat doar accize de peste 52 milioane lei, apoi firma va avea în acest an un rezultat financiar semnificativ mai mare. 


Noi iniţiative de taxare a produselor din tutun 


De notat că actuala majoritate parlamentară are în plan adoptarea de noi măsuri legislative pentru taxarea produselor din tutun, dar şi interzicerii expunerii în locuri vizibile nu doar a ţigărilor sau tutunului, dar şi a accesoriilor pentru fumat. 


Pe 1 octombrie 2021, Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege, prin care sunt restabilite reglementările aprobate în 2019 pentru prevenirea accesului minorilor la produsele din tutun şi la produsele conexe, prin interzicerea expunerii vizibile a dispozitivelor şi a accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora. 


Documentul (https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislativ e/tabid/61/LegislativId/5586/language/ro-RO/Default.aspx) prevede eliminarea excepțiilor privind etichetarea produselor din tutun și a celor conexe, în cazul vânzării lor în magazine, baruri și restaurante cu regim duty-free, ceea ce provoca riscuri de comerț ilicit și de contrabandă cu aceste produse, potrivit autorilor. 


Printre măsuri se numără reducerea cantității de nicotină, care se conține în lichidul din țigaretele electronice și din flacoanele de reumplere, de la 72 mg la 20 mg, pentru că pune în pericol sănătatea fumătorilor prin risc înalt de creare a dependenței, dar și interdicția comercializării online a tuturor tipurilor de produse din tutun, inclusiv a produselor din tutun care nu arde. 


Menționăm că veniturile din accizele la produsele din tutun sunt una dintre principalele surse de venit ale bugetului de stat. Pe de altă parte, fumatul este unul dintre factorii principali ce afectează sănătatea moldovenilor.

Sursa: mold-street.com

Noutați dupa tema