Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Şapte ţări din UE, inclusiv România, evidenţiază rolul important al energiei nucleare

Şapte ţări din UE, inclusiv România, evidenţiază rolul important al energiei nucleare

Şapte ţări din cadrul Uniunii Europene, inclusiv România, au trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care evidenţiază rolul important al energiei nucleare, contestat de Germania şi Austria, informează Agenţia France-Presse şi cotidianul Le Figaro.

„Este un apel de urgenţă pentru a asigura reguli mai echitabile pentru energia nucleară, în Uniunea Europeană, fără a o exclude din politicile şi avantajele climatice şi energetice", afirmă, în scrisoare, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi premierii din România, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia şi Slovenia. Scrisoarea are data de 19 martie, dar a fost publicată joi de Guvernul Poloniei.
Apelul intervine în contextul dezbaterilor de la Bruxelles privind o nouă "taxonomie" ecologică europeană, prin care ar urma să fie condiţionat accesul la finanţări şi investiţii în următorii ani.
Semnatarii scrisorii cer ca "politicile energetice şi climatice europene să susţină toate modalităţile în sensul neutralităţii climatice, în virtutea principiului neutralităţii tehnologice", evidenţiind "contribuţia indispensabilă a energiei nucleare în combaterea schimbărilor climatice".
Statele membre ale Uniunii Europene au viziuni diferite asupra rolului energiei atomice în viitor. Unele ţări sunt favorabile includerii energiei nucleare în programul ecologic, în contextul avantajelor climatice pe care le oferă, respectiv emisiilor reduse de dioxid de carbon. Alte ţări, precum Germania şi Austria, se opun. Germania a decis renunţarea la energia nucleară după catastrofa produsă la centrala atomică de la Fukushima (Japonia) în 2011. Berlinul se opune finanţărilor europene pentru energia nucleară.
Polonia şi Cehia vor să utilizeze energie atomică pentru a limita industria axată pe cărbune.
Franţa obţine 70% din electricitate din energie atomică, dar vrea reducerea dependenţei la 50% până în 2035. "Viitorul nostru energetic şi ecologic trece prin tehnologia nucleară", a afirmat preşedintele Emmanuel Macron, deşi Administraţia de la Paris nu a decis încă dacă va aproba construirea de noi reactoare atomice.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema