Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Legea privind parteneriatul public-privat este în curs de armonizare cu legislația UE pentru a crea un mediu mai favorabil pentru investiții

Legea privind parteneriatul public-privat este în curs de armonizare cu legislația UE pentru a crea un mediu mai favorabil pentru investiții

Cadrul juridic pentru parteneriatele public-privat va fi îmbunătățit și va oferi norme mai clare. Acest lucru este stipulat de amendamentele relevante la Legea privind parteneriatul public-privat, pe care Parlamentul le-a adoptat în primă lectură. Amendamentele au fost elaborate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, după ce Comisia Europeană a recomandat armonizarea legislației Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene. Scopul legii este de a crea un cadru juridic previzibil, adaptat la necesitățile complexe ale cooperării public-privat, precum și de a oferi garanții suplimentare investitorilor privați și de a atrage investiții în sectoarele strategice. În acest context, autorii au propus o serie de amendamente la Legea privind parteneriatul public-privat. Acestea includ o definiție mai clară a conceptului de parteneriat public-privat (PPP) și definirea unor caracteristici clare ale mecanismului PPP. Proiectul de lege propune, de asemenea, unele măsuri suplimentare de incompatibilitate. În special, persoanele fizice și juridice cărora le-au fost aplicate măsuri restrictive internaționale și persoanele care au legătură cu acestea nu vor putea încheia PPP-uri. Aceleași restricții se vor aplica și celor cărora nu li se permite să ofere oferte în cadrul procedurilor de achiziții publice deoarece nu îndeplinesc anumite condiții legale. De asemenea, Legea privind parteneriatul public-privat va fi completată cu criteriile necesare pentru aprobarea propunerilor de proiecte PPP. Printre acestea se numără rezultatele pozitive ale unui studiu de fezabilitate, obligația de a păstra infrastructura publică în proprietatea partenerului public după finalizarea proiectului, iar durata contractului va fi de la 5 la 35 de ani, cu posibilitatea prelungirii acestuia în cazuri excepționale, pe baza unei legi separate. Alte modificări sunt propuse pentru a îmbunătăți accesul la resursele financiare, pentru a defini mai bine contribuțiile partenerilor și pentru a promova utilizarea eficientă a fondurilor publice. În consecință, se propune ca investițiile să fie finanțate nu numai integral de către partenerul privat, ci și în comun de către partenerul privat și cel public. În acest caz, partenerul privat va putea finanța investițiile atât din resurse proprii, cât și din resurse atrase, în timp ce partenerul public va avea mai multe oportunități de a contribui la proiect. Proiectul de modificare a Legii privind parteneriatul public-privat va fi prezentat Parlamentului pentru a doua lectură. //13.02.2025 - InfoMarket.

Noutați dupa tema