Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Moldova a cerut FMI să revizuiască programul actual și se așteaptă la o creștere a asistenței externe pentru buget sub formă de granturi.

Moldova a cerut FMI să revizuiască programul actual și se așteaptă la o creștere a asistenței externe pentru buget sub formă de granturi.

Declarația a fost făcută vineri de premierul Natalia Gavrilița în cadrul unei conferințe de presă comune cu Ruben Atoian, șeful misiunii Fondului Monetar Internațional. Ea a menționat că cabinetul continuă să gestioneze fluxul uriaș de refugiați din Ucraina în cooperare cu societatea civilă, voluntari, parteneri privați și internaționali. În același timp, guvernul evaluează în mod constant riscurile și consecințele războiului din Ucraina asupra economiei Moldovei și bunăstării cetățenilor săi. "În același timp, dezvoltăm programe pentru a ajuta cetățenii și agenții economici în acest context global dificil. Săptămâna aceasta, împreună cu o misiune a FMI condusă de Ruben Atoyan, am evaluat impactul economic al războiului din Ucraina, acțiunile pe care guvernul le consideră necesare pentru a reduce riscurile și a minimiza impactul acestora asupra economiei, precum și implicarea bugetară. În cadrul acestor discuții, guvernul a solicitat FMI revizuirea programului cu FMI, astfel încât acesta să reflecte noul context economic și să asigure o creștere semnificativă a finanțării din partea partenerilor externi, în special sub forma unui sprijin bugetar direct și gratuit", a declarat premierul. Aceasta a menționat că războiul din Ucraina și sancțiunile economice împotriva Rusiei au avut un impact grav la nivel global, care s-a reflectat în fragmentarea economiei mondiale, în perturbarea comerțului și a lanțului valoric, în prețurile ridicate la energie și alimente și în volatilitatea prețurilor. Natalia Gavrilița a spus că, chiar înainte de războiul din Ucraina, Moldova a suferit deja de o criză energetică și de prețuri. Potrivit acesteia, fluxul mai mare de refugiați din Ucraina și întreruperea comerțului cu Ucraina, Rusia și Belarus au pus și mai multă presiune asupra economiei moldovenești. În același timp, a spus premierul, principalii indicatori macroeconomici ai Republicii Moldova rămân puternici, iar bugetul dispune de o anumită rezervă și flexibilitate. "Un management economic responsabil și corect în ultimele luni face posibilă solicitarea doar a revizuirii actualului program cu FMI, dar nu și a unei finanțări urgente. În acest context economic, guvernul consideră că este necesar să se concentreze în continuare asupra mai multor domenii importante. În primul rând, este vorba despre sprijinirea populației pentru a face față crizei prețurilor. Săptămâna viitoare vom prezenta cifre specifice privind indexarea pensiilor începând cu 1 aprilie. În ședința de Guvern de miercurea aceasta, am decis să creștem salariul minim în sectorul real la 3500 de lei. Vom continua politicile de îmbunătățire sau de menținere a nivelului de trai al cetățenilor", a declarat premierul. Aceasta a menționat că a doua chestiune importantă este reprezentată de măsurile de eficiență energetică și de mecanismele de sprijin specifice în condiții de volatilitate pe piața energiei. "Am anunțat deja dezvoltarea unui mecanism de sprijin pentru producătorii agricoli și companiile de transport și lucrăm la mecanisme de sprijin specific pentru persoanele cu venituri mici. Lucrăm la măsuri de evaluare a vulnerabilității energetice și de reformare a programelor de asistență socială", a declarat Natalia Gavrilică. Ea a descris acțiunile guvernului pentru a asigura securitatea alimentară ca fiind al treilea aspect important. "În cadrul Comisiei pentru situații de urgență, am decis să oprim temporar exporturile de grâu, făină, zahăr și facilitarea comerțului cu UE și să redirecționăm livrările prin facilitarea rutelor, eliminarea certificării naționale și alte măsuri. Vom continua să monitorizăm situația și să facem investițiile suplimentare necesare în sectorul agricol în această perioadă. Discuțiile cu FMI vor permite realizarea unor prognoze și a unui cadru de discuții, pentru finanțări suplimentare și de la alți parteneri: de la UE și de la alți parteneri internaționali, cu care purtăm discuții atât la nivelul administrației prezidențiale, cât și la nivelul Guvernului", a declarat premierul. // 11.03.2022 – InfoMarket

Noutați dupa tema