Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Mărțișorul – tradiție și diversitate în creația meșterilor populari

Mărțișorul – tradiție și diversitate în creația meșterilor populari

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală are în colecția sa circa 4000 de mărțișoare. Este cea mai recent constituită colecție din cele ce aparțin muzeului. La baza ei au stat mărțișoarele confecționate în anii ’70-’80 ai sec. XX de către meșterii din Asociația Meșteșugurilor Populare Artistice „Artizana”. Următoarea intrare substanțială a mărțișoarelor în patrimoniu a avut loc în luna martie 2003 și s-a datorat unui concurs organizat de Televiziunea Publică „Moldova 1”, Emisiunea „Bună dimineața”. În anul 2004 a avut loc prima expoziție de mărțișoare din colecția Muzeului și, de atunci, în fiecare an, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală organizează master-class-uri și expoziții dedicate acestui frumos simbol al primăverii.
Expoziția din anul curent are ca scop evidențierea colecției de mărțișoare și a creației artistice a meșterilor populari, care de-a lungul deceniilor au colaborat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. În acest an, vor fi prezentate piese realizate de meșteri populari specializați în confecționarea mărțișoarelor, care colaborează sistematic cu muzeul.
Vom expune mărțișoare confecționate și donate muzeului de meșterii populari: Eugenia Moldovanu, Studioul „Tezaur”, Centrul de Cultură și Tineret al mun. Bălți, Larisa Cojocaru, Liceul Teoretic Săseni, r. Călărași, Natalia Cangea, Centrul de Creație și Agrement al Copiilor Criuleni, Maria Ciobanu, I.P. Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Bălți, Lidia Ciobanu, s. Hârtopul Mare, r. Criuleni, Ludmila Berezin, Centrul pe interese „Curcubeul”, mun. Chișinău.
Amintim că simbolul mărțișorului este un liant care leagă cu un fir alb și roșu comunități de oameni din sud-estul Europei, din țările Macedonia de Nord, Bulgaria, România și Republica Moldova. Muzeului nostru îi revine un important rol în readaptarea mărțișorului la viața contemporană, având în vedere asistența logistică din partea lucrătorilor de muzeu și a meșterilor populari în desfășurarea activităților, atelierelor și expozițiilor.
Practicile culturale asociate zilei de 1 martie din România, Bulgaria, Macedonia de Nord și Republica Moldova au fost incluse în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
După vernisaj, invităm toți doritorii la lansarea volumului „Etnografie muzeală”, publicat recent la editura Lexon-Prim din Chișinău. Este o culegere de studii semnate de cercetători și muzeografi de la MNEIN, coordonator științific – Varvara Buzilă, dr., conf. univ. Lucrarea constituie un îndrumar pentru angajații muzeelor și toți cei preocupați de problemele patrimoniului cultural național. În paginile ei se regăsesc abordări teoretice și recomandări practice privind managementul unui muzeu, modalitățile de conservare a diferitor categorii de bunuri culturale, amenajarea expozițiilor, organizarea evenimentelor culturale, deontologia ghidului, aspecte ale pedagogiei muzeale etc.
Accesul la eveniment se va face în condițiile impuse de pandemia COVID-19.