Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Termenul de activitate a parcului IT din Moldova va fi prelungit până în 2038, iar regimul fiscal al acestuia, cu menținerea unui impozit unic de 7% din cifra de afaceri, va fi garantat până în 2035.

Termenul de activitate a parcului IT din Moldova va fi prelungit până în 2038, iar regimul fiscal al acestuia, cu menținerea unui impozit unic de 7% din cifra de afaceri, va fi garantat până în 2035.

Acest lucru este stipulat de modificările la Legea privind parcurile de tehnologii informaționale, adoptate de Parlament în prima lectură. Actuala formulare a legii stipulează că termenul de funcționare a unui parc IT este stabilit prin hotărâre de guvern, dar nu poate depăși 10 ani. Parcul IT și-a început activitatea la 1 ianuarie 2018 și, prin urmare, poate funcționa doar până la 31 decembrie 2027, dar guvernul a decis să prelungească acest termen cu încă 10 ani, înlocuind "10 ani" cu "20 de ani" în textul legii. În plus, a fost propus un amendament potrivit căruia, în cazul în care sunt adoptate noi legi care modifică rata actuală a impozitului unic de 7% din cifra de afaceri perceput rezidenților parcurilor de tehnologie a informației și/sau componența acestuia și/sau anulează acest impozit, rezidenții parcurilor au dreptul, până în 2035 inclusiv, să funcționeze în conformitate cu dispozițiile legilor în vigoare înainte de data intrării în vigoare a noilor legi. În cazul în care anumite impozite și/sau taxe incluse în impozitul unic perceput rezidenților parcurilor de tehnologie a informației sunt înlocuite prin lege cu alte impozite și/sau taxe, componența impozitului unic se ajustează în mod corespunzător, fără a modifica cota acestuia. Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a declarat că decizia respectivă de a prelungi Parcul IT până în anul 2038 și de a garanta regimul fiscal al acestuia cu menținerea impozitului unic de 7% din cifra de afaceri până în anul 2035 a fost luată pentru a asigura predictibilitate și o perspectivă clară pentru rezidenți și potențiali investitori în domeniul tehnologiei informației. Pentru a coordona activitatea parcului IT, va fi înființat un consiliu care va include reprezentanți ai guvernului, ai sectorului asociativ, rezidenți ai parcului și parteneri de dezvoltare. În plus, proiectul de lege are în vedere extinderea listei activităților din parcul IT cărora li se va aplica un regim fiscal preferențial - un impozit unic de 7% din cifra de afaceri - prin intermediul serviciilor de intermediere (de exemplu, mediere telefonică, dispecerizare, asistență pentru clienți, servicii de resurse umane) destinate exclusiv exportului. În special, regimul fiscal preferențial se va aplica activităților centrelor de apeluri telefonice (call center), inclusiv celor bazate pe orice tehnologie/canal de comunicare cu clientul (contact center), destinate exclusiv exportului; precum și activităților altor organizații de resurse umane, destinate exclusiv exportului. Motivul acestor decizii a fost acela de a oferi oportunități legale de angajare și un salariu bun pentru zeci de mii de persoane din Moldova, în special tineri care cunosc limba engleză (și alte limbi de circulație internațională), care altfel ar fi părăsit țara. Dumitru Alaiba a declarat că, dacă nu se iau acum decizii curajoase, plecarea cetățenilor în străinătate va continua. Potrivit lui, spre deosebire de IT, unde oportunitățile de angajare sunt mai limitate (deoarece nivelul de complexitate este mai mare), domeniul intermedierii afacerilor de export are un potențial și mai mare de angajare a tinerilor, care vor putea lucra activ în domeniul serviciilor de export, iar în viitor ar putea fi instruiți și chiar ajunge în industria IT. "Moldova poate servi drept o sursă importantă de sprijin multilingv: o parte semnificativă a populației vorbește două, și deseori trei limbi, ceea ce face posibilă furnizarea de servicii de înaltă calitate companiilor străine. Cea mai importantă "resursă" a Moldovei este reprezentată de oamenii săi. Acest sector economic, în opinia mea, poate avea cea mai mare contribuție la creșterea economică a țării noastre în următorii ani", a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării. În prezent, Moldova IT Park are 1500 de rezidenți, dintre care 40% sunt companii fondate de investitori străini din 38 de țări. Sectorul IT din Moldova reprezintă 5% din PIB-ul Republicii Moldova; peste 20.000 de angajați, reprezentând 3,3% din forța de muncă. Se așteaptă ca sectorul IT să crească cu 33% în 2023. Aproximativ 95% din serviciile IT moldovenești sunt exportate, reprezentând 9,2 miliarde de lei (11% din totalul exporturilor). "IT este un domeniu în care Moldova are un avantaj competitiv. Continuăm să lucrăm pentru a deveni o țară a startup-urilor. În prezent, 20 de mii de persoane lucrează în sectorul IT, creând 5% din PIB. Imaginați-vă ce pot face 100 de mii de oameni. Aceasta va schimba complet economia noastră", a declarat Dumitru Alaiba. Potrivit lui, în sfera serviciilor BPO (Business Process Outsourcing) - externalizarea proceselor de afaceri - este destul de realist să creăm cel puțin 10 mii de locuri de muncă bine plătite în următorii 3 ani. "Și pentru că avem deja o legislație foarte modernă privind munca la distanță, companiile noastre pot angaja fără probleme persoane din alte țări pentru a lucra la distanță. Inclusiv oamenii noștri din diaspora, care poate că nu sunt încă pregătiți să se întoarcă, pot lucra de la distanță pentru companiile moldovenești. De asemenea, am anulat permisele de muncă pentru unii cetățeni străini, astfel încât aceștia să poată lucra pentru companiile noastre, inclusiv la distanță. Pregătim terenul pentru ceva nou în economia noastră", a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării. // 08.12.2023 - InfoMarket

Noutați dupa tema